Michael Buhl, şeful bursei austriece: Mai bine aduceţi Fondul Proprietatea la Viena decât la Londra

Prin dimensiunea activelor şi portofoliu, Fondul Proprietatea este unic în regiunea Europei Centrale şi de Est, numărându-se printre cele mai aşteptate listări din istoria pieţei locale de capital.
Activele de 3,5 miliarde de euro alături de portofoliul format din participaţii la cele mai valorase companii din economia românească au pus Fondul Proprietatea pe radarul nu doar al investitorilor, ci şi al burselor din regiune, fiecare dintre aceştia încercând să ia parte, într-un fel sau altul, la una dintre cele mai valoroase companii din regiune.

Prima listare a Fondului va fi la Bursa de Valori Bucureşti, eveniment aşteptat să se întâmple în prima parte a anului viitor, aşa cum s-au angajat oficialii Franklin Templeton care administrează Fondul. "Pentru un preţ corect al acţiunilor şi o lichiditate adecvată", Franklin Templeton vrea o listare secundară a Fondului la Bursa de Valori de la Londra-unul dintre cei mai mari operatori bursieri din lume.
În opinia lui Michael Buhl, joint CEO al Bursei de Valori de la Viena şi al grupului de burse din Europa Centrală şi de Est din care fac parte operatorii din Budapesta, Praga şi Ljubljana, piaţa de la Londra nu ar fi cea mai bună alegere pentru o listare secundară.

"Prima listare a Fondului Proprietatea trebuie să aibă loc pe Bursa de la Bucureşti pentru că Fondul trebuie în primul rând să dezvolte piaţa românească de capital şi să fie accesibil investitorilor autohtoni. În ceea ce priveşte o eventuală listare secundară, cred că bursa de la Viena este o alegere evidentă pentru Fondul Proprietatea.
Pe Bursa de la Viena investesc investitorii specializaţi, care cunosc regiunea şi au un interes ridicat pentru Europa Centrală şi de Est, în timp ce la Londra tranzacţionează o gamă mult mai largă de investitori, mare parte dintre aceştia fiind însă orientaţi spre companii globale, mari corporaţii active la nivel internaţional. Cred că Fondul Proprietatea riscă să se piardă printre marile corporaţii dacă va fi listat la Londra", a declarat oficialul Bursei de la Viena într-un interviu acordat ZF.
Între Fondul Poprietatea şi Bursa de la Viena există însă o legătură. Bursa de la Viena a fost cea pe care a avut loc listarea "neoficială" a Fondului la finele anului trecut când casa cehă de brokeraj Wood&Co a listat la Viena un produs structurat de tip warrant cu activ suport acţiunile Fondului, oferind astfel o cotaţie oficială pentru Fond după ani de zile de tranzacţii pe piaţa gri în România.
În prezent, pe sistemul alternativ al Bursei de la Viena se tranzacţionează două astfel de produse structurate.

BVB este o acţiune scumpă şi cu prag
Alături de Fondul Proprietatea, operatorul pieţei locale de capital-Bursa de Valori Bucureşti-este un alt emitent care a intrat în aria de interes a investitorilor străini. Prin listarea pe propria platformă în vara acestui an, BVB a devenit o companie publică şi accesibilă oricărui tip de investitori. Astfel, fonduri străine precum cele administrate de Franklin Templeton sau Erste-Sparinvest au intrat în acţionariatul Bursei de la Bucureşti. Recunoscută pentru strategia de extindere prin achiziţii în regiune, Bursa de la Viena se ţine încă departe de a intra în acţionariatul BVB, în special din cauza pragului legislativ care limitează dreptul de vot la 5%.

"Nu suntem acţionari la BVB şi nici nu are sens să cumpărăm acţiuni la BVB pentru că drepturile de vot ne sunt limitate. Dacă va fi modificată legislaţia şi se va ridica pragul de vot de 5%, BVB devine un emitent interesant, însă de trei ani aud vorbindu-se despre eliminarea acestui prag şi nu s-a întâmplat nimic până în prezent. Mai mult, consider că în prezent acţiunile BVB sunt supraevaluate în raport cu profitul net, dar şi cu multiplii de evaluare la care se tranzacţionează bursele vestice listate", a continuat Michael Buhl.

În ultimii ani, Bursa de la Viena s-a extins în regiune prin achiziţia principalilor operatori bursieri, fiind interesată de preluarea pachetului majoritar de acţiuni pentru a putea decide direcţia de dezvoltare. Astfel, Bursa de la Viena a ajuns să deţină peste 50% din capitalul Bursei de la Budapesta, peste 80% din Bursa albaneză şi circa 93% din bursa de la Praga. Alături de Bursa de la Viena, cei trei operatori au fost integraţi în grupul Burselor de Acţiuni din Europa Centrală şi de Est (CEE Stock Exchange Group-CEESEG). Acest grup a devenit cel mai mare operator din regiune, cu o capitalizare de peste 145 miliarde de euro, din care 85 miliarde de euro reprezintă capitalizarea bursei de la Viena, potrivit datelor FESE disponibile la finele lunii octombrie. Al doilea mare operator din regiune este Bursa de la Varşovia, cu o capitalizare de 136 miliarde de euro.

ECE trasă în jos de Grecia, dar rămâne cu potenţial
Deşi criza din Grecia din această primăvară a adus o pată neagră pe reputaţia statelor din regiune, iar investitorii de pe pieţele mature din vestul Europei şi SUA se uită tot mai puţin la pieţelor CEE în favoarea Chinei, Indiei şi Braziliei, Michael Buhl este încrezător în potenţialul economiilor central şi est-europene.
"Cred că în următorii trei ani economiile din regiunea Europei Centrale şi de Est au potenţialul de a înregistra rate de creştere cu cel puţin un procent peste ritmul de creştere al economiilor vestice. Mă aştept şi ca pieţele de capital din regiune să fie mai performante decât cele din Vest. Deşi criza a cauzat scăderi bruşte, nu mă aştept la o revenire rapidă a pieţelor, pentru că investitorii au devenit mai prudenţi, iar măsurile administrative şi de reglementare a pieţelor vor avea un efect de temperare şi nu de încurajare a creşterii", a explicat oficialul Bursei de la Viena.

Viena versus Varşovia, capital privat versus privatizări
Viena şi Varşovia sunt cele două "capitale" ale Europei Centrale şi de Est. Cu rulaje zilnice de peste 100 de milioane de euro pe pieţele de acţiuni, mult peste cele circa 3 milioane de euro tranzacţionate local, bursele din Viena şi din Varşovia au avut două modele complet diferite de dezvoltare: achiziţii versus privatizări. În ultimii 20 de ani, statul polonez a privatizat 300 de companii, mare parte dintre acestea prin intermediul pieţei de capital. În ceea ce priveşte evoluţia bursei austriece, extinderea a avut loc prin atragerea de companii private şi prin achiziţia jucătorilor din regiune.

"La început, Bursa de la Viena a fost un jucător de dimensiune redusă şi izolat de regiune, însă strategia de "internaţionalizare" ne-a adus unde suntem astăzi. Cred că această strategie de deschidere către pieţele internaţionale ar putea fi abordată şi de Bursa de la Bucureşti. Primii paşi pot fi făcuţi la nivelul platformelor de tranzacţionare, în direcţia folosirii unei platforme internaţionale pe care investitorii de orice tip o cunosc şi pe care se pot baza. Următorul pas este promovare bursei şi a companiilor în regiune, iar noi organizăm frecvent roadshow-uri în ţările din Europa unde le prezentăm investitorilor locali piaţa şi companiile", a conchis Buhl.
Bursa de la Viena foloseşte platforma de tranzacţionare XETRA dezvoltată de Deutsche Boerse, care va deveni comună pentru ceilalţi operatori din grupul CEESEG. Recent şi Bursa de la Varşovia a cumpărat o platformă de tranzacţionare de la bursa din New York (NYSE).

Pe Bursa de la Viena, cei mai mari investitori instituţionali provin din Statele Unite ale Americii (aproape 30% din total), la mare distanţă urmând cei din Marea Britanie (16%), iar pe locul al treilea se situează investitorii austrieci (14%).

Ce spune despre:

Fondul Proprietatea:

Listarea secundară ar trebui să aibă loc la Bursa de la Viena pentru o mai bună vizibilitate a Fondului în regiunea Europei Centrale şi de Est. Pe Bursa de la Viena investesc investitorii specializaţi, care cunosc regiunea şi au un interes ridicat pentru regiune, în timp ce la Londra tranzacţionează o gamă mult mai largă de investitori, mare parte dintre aceştia fiind însă orientaţi spre companii globale, mari corporaţii active la nivel internaţional.

Bursa de Valori Bucureşti

Nu suntem acţionari la BVB şi nici nu are sens să cumpărăm acţiuni la BVB pentru că drepturile de vot ne sunt limitate. Dacă va fi modificată legislaţia şi se va ridica pragul de vot de 5%, BVB devine un emitent interesant, însă de trei ani aud vorbindu-se despre eliminarea acestui prag şi nu s-a întâmplat nimic până în prezent. Mai mult, consider că în prezent acţiunile BVB sunt supraevaluate în raport cu profitul net, dar şi cu multiplii de evaluare la care se tranzacţionează bursele vestice listate.

Strategia de dezvoltare

a Bursei din Viena: La început, Bursa de la Viena a fost un jucător de dimensiune redusă şi izolat de regiune, însă strategia de "internaţionalizare" ne-a adus unde suntem astăzi. Cred că această strategie de deschidere către pieţele internaţionale ar putea fi abordată şi de Bursa de la Bucureşti. Primii paşi pot fi făcuţi la nivelul platformelor de tranzacţionare, în direcţia folosirii unei platforme internaţionale pe care investitorii de orice tip o cunosc şi pe care se pot baza. Următorul pas este promovare bursei şi a companiilor în regiune, iar noi organizăm frecvent roadshow-uri în ţările din Europa unde le prezentăm investitorilor locali piaţa şi companiile.

Perspectivele regiunii în următorii ani

Cred că în următorii trei ani economiile din regiunea Europei Centrale şi de Est au potenţialul de a înregistra rate de creştere cu cel puţin un procent peste ritmul de creştere al economiilor vestice. Mă aştept şi ca pieţele de capital din regiune să fie mai performante decât cele din Vest. Deşi criza a cauzat scăderi bruşte, nu mă aştept la o revenire rapidă a pieţelor, pentru că investitorii au devenit mai prudenţi, iar măsurile administrative şi de reglementare a pieţelor vor avea un efect de temperare şi nu de încurajare a creşterii.