Creditul pentru persoane fizice, singura speranţă a băncilor în T4

Companiile mari se feresc să lanseze proiecte de investiţii, din cauza temerii faţă de asumarea de noi riscuri, şi ca atare cererea pentru credite pe termen lung va scădea în mod deosebit în ultimul trimestru al acestui an, alături de toate celelalte tipuri de finanţări, potrivit concluziilor unui sondaj realizat de BNR în rândul celor mai mari 10 bănci după cota de piaţă la creditare.
În aceste condiţii, tendinţa de relaxare a standardelor de creditare care dă semne de consolidare sub presiunea concurenţei are puţină relevanţă pentru stimularea cererii.

Singurul domeniu pe care instituţiile de credit sunt bucuroase să-l finanţeze este energia, iar aici există şi mai multe proiecte de investiţii, inclusiv în domeniul "energiei verzi".
În schimb, construcţiile şi tranzacţiile imo­biliare sunt considerate cele mai riscante sec­toare de activitate, urmate de turism şi co­merţ care prezintă riscuri importante în vi­ziunea a peste 50% din băncile chestionate. Cât priveşte IMM-urile, aversiunea la risc a băn­cilor rămâne ridicată şi chiar dă semne de creştere.

Dacă pentru creditarea sectorului corporate aşteptările sunt neguroase pentru ultimul trimestru din acest an, băncile mizează pe revenirea cererii din partea persoanelor fizice atât pe segmentul creditelor imobiliare, cât şi pe al celor de consum. Aici vor avea de jucat un rol şi campaniile cu oferte promo­ţio­nale, unele bănci intrând deja în competiţie.
Totuşi, la creditele ipotecare unele bănci rămân circumspecte cu încurajarea creditării pentru că se aşteaptă ca tendinţa de scădere a preţurilor locuinţelor să înregistreze o corecţie suplimentară în T4.

Previziunile sunt în general optimiste în privinţa creditului de consum, deşi există bănci care se gândesc la noi înăspriri ale standardelor de creditare - solicitare de garanţii, reducere sume şi grad de îndatorare. De altfel, pentru creditele de retail intrate în default în T3, cele mai mari pierderi sunt înregistrate la creditele de consum negarantate cu ipoteci (în medie 45%) şi la cardurile de credit (50%).
Rămâne de văzut cât de puternică va deveni concurenţa, având în vedere că există bănci cu situaţii financiare mai bune şi care în­cear­că să profite de slăbiciunea unor competitori.

Semnalele băncilor, citite de BNR

Clientela corporate
n Cererea de credite scade în trimestrul al patrulea pe toate tipurile de finanţări; nu se manifestă vreo tendinţă de reluare a creditării.
n Cel mai mult va scădea cererea pentru credite pe termen lung din cauza reticenţei corporaţiilor faţă de investiţii.
n În trimestrul al treilea, cererea a scăzut per ansamblu, dar a înregistrat un avans uşor pe segmentul creditelor pe termen scurt, mai ales din partea IMM-urilor.
n Este posibil ca tendinţa de înăsprire a standardelor de creditare să se fi încheiat; pentru creditele pe termen scurt este de aşteptat o relaxare a condiţiilor cerute clienţilor sub presiunea concurenţei bancare.
n Sectorul energetic este cel mai atractiv, fiind şi singurul perceput pozitiv.
n Construcţiile şi tranzacţiile imobiliare sunt considerate zonele cele mai riscante, urmate de turism şi comerţ.
n Creşte aversiunea faţă de majorarea expunerilor pe IMM-uri.

Clientela de retail
n Cererea de credite ar putea înregistra o revenire uşoară în trimestrul al patrulea, atât pe segmentul creditelor imobiliare, cât şi pe al celor de consum.
n În trimestrul al treilea, cererea s-a menţinut în teritoriul negativ, corecţia cea mai pronunţată având loc la creditele de consum.
n Standardele de creditare pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri au intrat în T3 pe o tendinţă de relaxare care se va consolida în T4.
n Ar putea urma o nouă etapă de înăsprire a condiţiilor pentru accesarea de credite de consum.
n Cererea de credite de consum s-a contractat suplimentar în T3, excepţie făcând segmentul cardurilor de credit.
n Băncile susţin că au adoptat o strategie de reducere a costului creditelor.
n Tendinţa de scădere a preţurilor locuinţelor va continua în T4 - al zecelea consecutiv de scăderi, împiedicând relaxarea substanţială a standardelor de creditare.