Creşterea economică pentru 2011 se vede mai bine după rezultatele din trimestrul al III-lea

Deşi în vară tot mai mulţi analişti dădeau ca sigură scăderea eco­nomiei cu până la 3% în acest an şi posibilitatea continuării re­cesiunii şi în 2011, după anunţarea datelor privind evoluţia PIB în trimestrul al treilea (T3) a apărut o undă de optimism.

Până şi cea mai pe­si­mistă estimare pentru PIB, venită de la ING Bank, a fost modificată, banca văzând acum economia în teritoriul pozitiv anul viitor.
Pentru acest an ING Bank a revizuit estimările de la o contracţie de 2,8%, la o scădere de 1,6%, iar pentru anul viitor prognoza modificată pentru PIB este de Ă0,2%, de la un declin de 1,8%.

Institutul de Statistică a anunţat vineri o scădere a PIB în trimestrul al treilea cu 0,7% faţă de perioada aprilie-iunie, evoluţie mai bună decât aşteptările pieţei (-1,3%) şi decât estimarea ING (-2,5%).
Scăderea faţă de acelaşi trimestru de anul trecut a fost de 2,3%, pe serie ajustată, şi de 2,5% pe serie brută, sub anticiparea ING Bank, care vedea un declin de 4%.
Şi BCR, cea mai mare bancă de pe piaţă, şi-a modificat în sens pozitiv prognoza privind mersul economiei în acest an, estimând că până la urmă scăderea PIB va fi de 2,1%, faţă de o con­tracţie de 3% anticipată după majorarea TVA la 24%.
Pentru 2011 prognoza BCR privind evoluţia PIB rămâne nemodificată, cu un plus de 1,2% - cel mai scăzut nivel din regiune.

La nivel oficial, FMI avansează o prognoză de creştere economică de 1,5% pentru anul viitor, însă de la începutul acordului stand-by din primăvara lui 2009 prognozele oficiale ale instituţiei s-au dovedit în mod constant "în urma realităţii", fiind ajustate negativ de la un trimestru la altul.
După revenirea firavă a economiei în zona pozitivă în trimestrul al doilea, PIB-ul ajustat sezonier a reintrat în teritoriul negativ în trimestrul al treilea. Însă evoluţia a fost mai bună decât aşteptările pieţei.

Economia a intrat în recesiune în trimestrul al treilea din 2008 şi de atunci se chinuie să iasă din groapă, dar fără prea mari puteri. Din toamna lui 2008 PIB-ul a înregistrat scăderi în fiecare trimestru, exceptând creşterea uşoară, de 0,1%, din trimestrul al treilea din 2009 şi cea din T2 2010, de 0,3%.
Deşi la începutul anului analiştii economici erau mult mai optimişti şi aveau chiar previziuni pozitive, în vară tot mai mulţi dau ca sigură scăderea PIB cu 3% în 2010.
De la începutul anului prognozele de creştere economică s-au deteriorat rapid, punând sub semnul întrebării construcţia bugetului pe o creştere de peste 1% din PIB.
În condiţiile în care construcţia bugetului s-a bazat pe creştere economică, care nu a venit, Guvernul a fost nevoit să reducă cu 25% salariile din sistemul bugetar şi să majoreze TVA de la 19% la 24%, pentru a se putea încadra în cheltuielile deja făcute de la începutul anului. Dacă bugetul ar fi fost construit mult mai conservator, eventual pe o scădere a PIB, măsurile de restructurare ar fi trebuit luate la începutul anului, iar impactul asupra economiei ar fi fost mult mai redus.

Prognoza oficială a trecut de la o creştere a PIB de 1,3% la începutul anului la o scădere de 0,5% la sfârşitul lunii mai şi -1,9% în prezent.
Lipsa de flexibilitate a structurii economiei şi lipsa de coerenţă a politicilor guvernamentale par să fie principalii factori care determină volatilitatea foarte mare a prognozelor. În vară analiştii estimau o scădere economică cu 2,5%-3%, în condiţiile în care în urmă cu două trimestre majoritatea lor se aşteptau la o revenire uşoară după recesiunea de anul trecut, bazându-se pe ipoteza că revenirea din zona euro va duce la relansarea economiei româneşti prin exporturi.
Consumul intern era văzut chiar şi înainte de anunţarea măsurilor de austeritate ca fiind principala piedică pentru revenirea economiei. În schimb, cele mai multe aşteptări au fost îndreptate către exporturi, care au intrat în teritoriul pozitiv la sfârşitul anului trecut şi au înregistrat o creştere de două cifre, contribuind astfel la ameliorarea declinului economic.
În 2009, în timp ce criza răvăşea mediul de afaceri, cu mii de insolvenţe şi zeci de mii de angajaţi concediaţi, toţi oamenii de afaceri îşi puneau speranţele în 2010, aşteptându-se la un an mai bun, însă odată cu noile previziuni aceştia au fost puşi în situaţia de a-şi reface planurile.

Previziunile macroeconomice sunt foarte importante în această perioadă, când atât statul, cât şi companiile lucrează la bugetele pe anul viitor, calitatea ipotezelor privind indicatorii macro fiind esenţială.
Gerard Chandran, managing director al Kraft Foods (KFR), a declarat recent că nu se poate face o previziune clară pentru viitor, având în vedere că aproape fiecare opinie pe tema revenirii economice pe care o citeşte este diferită.

Estimările recente ale analiştilor
Analiştii rămân pesimişti în legătură cu evoluţia economiei în acest an, anticipând scăderi şi pentru ultimele trei luni ale anului. Pentru întregul an 2010, analiştii plasează dinamica PIB la -2,2%, în timp ce pentru 2011 participanţii la sondaj se aşteaptă la o rată de creştere a PIB de 1,2%, potrivit unui sondaj realizat în cadrul membrilor Asociaţiei Ana­liştilor Financiar- Bancari din România (AAFBR).
Potrivit estimărilor FMI, economia va înregistra în acest an o scădere de 2%, iar anul vi­itor va reveni pe creştere, PIB-ul urmând să ajungă la un avans real de 1,5%.