Deşi afectează în special ţările emergente, războiul valutar ar putea ocoli Europa de Est

În timp ce strategii G20 caută modalităţi de a preîntâmpina apariţia unor bule de active pe fondul valurilor de fonduri speculative în ţări precum China şi Brazilia, ţările est-europene au nevoie de capital pentru a-şi finanţa deficitele bugetare şi comerciale după ce au beneficiat de împrumuturi de urgenţă de la FMI şi UE de peste 100 de miliarde de dolari pe parcursul recesiunii, scrie Bloomberg."Regiunea are în continuare nevoie de mult capital străin", a declarat Neil Shearing, economist în cadrul Capital Economics.

Investitorii se uită în altă parte
Europa emergentă, inclusiv Turcia şi Rusia, vor înregistra infuzii nete de capital privat de
182,3 miliarde de dolari (132,7 miliarde de euro) în acest an, o cincime din suma de 825 de miliarde de dolari estimată pentru toate pieţele emergente, conform Institute of International Finance.
În 2007, înainte de criza financiară mondială, regiunea a primit 392,8 miliarde de dolari, 42% din totalul pentru ţările în curs de dezvoltare şi mai mult decât Asia sau America Latină.
Cele mai ridicate cerinţe de finanţare sunt în statele baltice, balcanice şi Ungaria, conform datelor de la Capital Economics. Ungaria, Letonia, România, Serbia şi Ucraina au nevoie de capital pentru a-şi finanţa deficitele bugetare în condiţiile în care acestea se pregătesc să-şi reducă dependenţa de susţinerea internaţională.
"Ţările care au cea mai mare nevoie de fonduri sunt cele aflate în cele mai dificile situaţii", spune Nigel Rendell, economist în cadrul RBC Capital. "Ar dori mai mulţi bani de peste hotare, dar nu sunt sigur că vor primi pentru că situaţia este foarte riscantă."
Necesarul brut de finanţare externă înregistrează cel mai ridicat nivel în Estonia şi Letonia, unde depăşeşte 50% din PIB, conform datelor Capital Economics. Urmează Bulgaria, Lituania şi Ungaria cu necesităţi de finanţare egale cu 45%, 35 şi respectiv 32% din PIB.
Cehia, Turcia şi Polonia se situează sub nivelul de 20%, în timp ce Rusia înregistrează cel mai scăzut nivel, de 4%.

Ţările sănătoase atrag banii
Turcia, a cărei creştere economică pe primul semestru s-a apropiat de cea a Chinei, şi Polonia, singura membră a Uniunii Europene care a scăpat de recesiune anul trecut, au cele mai mari şanse de a atrage fluxuri de capital în Europa de Est, conform Capital Economics.
Banca centrală a Turciei şi-a păstrat rata dobânzii de referinţă la şapte procente şi a redus rata dobânzii la creditele overnight la 1,75 procente de la 5,75 procente, susţinând că doreşte să încurajeze băncile să se crediteze reciproc la maturităţi mai mari.
Decizia "a avut în primul rând drept obiectiv stăvilirea influxurilor de fonduri speculative", a declarat Ilker Domac, economist în cadrul Citigroup. Influxurile de capital au împins lira în sus cu 4,3% în raport cu dolarul în acest an.
Polonia priveşte fluctuaţia liberă a zlotului drept un "instrument important" de reducere a influxurilor de capital, declara Marek Belka, guvernatorul băncii centrale a ţării. Banca şi-a menţinut rata de referinţă la un minim record de 3,5% în octombrie pentru a ţine speculatorii departe.
Rusia restrânge cererea pentru moneda şi obli­gaţiunile sale fără genul de restricţii de capital impuse de ţări din Asia şi America Latină.

Estul poate "înghiţi" mulţi bani
Ţările est-europene au o capacitate mai mare de a absorbi influxurile de capital decât alte economii emergente pentru că monedele lor au rămas în urma celor din alte economii aflate în curs de dezvoltare. Şapte din cele zece monede cu cele mai slabe rezultate de pe pieţele emergente din acest an sunt din Europa de Est, în frunte cu declinul de 6,5% al forintului ungar în raport cu dolarul, conform datelor Bloomberg. Baht-ul thailandez a înregistrat cea mai pro­nunţată apreciere, avansând cu aproape 12% în acest an.
Brazilia, al cărei ministru de finanţe a pronunţat pentru prima dată sintagma "război monetar" pe 27 septembrie, a dublat o taxă pe care o percepe străinilor pe investiţiile în obligaţiuni în încercarea de a restrânge investiţiile speculative.
Spre deosebire, Ungaria are nevoie de o monedă mai puternică pentru a împiedica intrarea în incapacitate de plată a celor cu împrumuturi în monedă străină, arată Timothy Ash, din cadrul Royal Bank of Scotland Group. Ungaria are cea mai ridicată proporţie de credite în valută din regiune.