Viaţa la ţară: cum se fac afacerile cu lapte într-o fermă de familie care are grijă de 200 de vaci - GALERIE FOTO

"Prima dată am început cu activitatea de prelucrare a lemnului în 1991. Am ajuns să fim al treilea exportator de cherestea din rândul IMM-urilor. În 2000 din banii pe care i-am făcut am decis să cumpărăm CAP-ul din sat. La momentul respectiv am luat 30 de viţele şi 10 vaci. Sunt de la ţară. Ce altceva să fac? În plus mie mi-a plăcut vaca. Eu sunt şi îngrijitor, şi şofer, şi manager, şi pastor şi purtător de cuvânt din când în când. În rest nu prea mă lasă soţia să vorbesc", descrie Kusztora modul în care a început să pună primele cărămizi la afacerea cu lapte de vacă.
Ferma lui Kusztora, care se numeşte Cerbul, proprietarul fiind şi vânător, se întinde acum pe 4 hectare. Imediat cum intri, pe partea stângă sunt aşezaţi baloţii de furaj, în faţă se vede clădirea "administrativă" sau biroul lui Kusztora, iar un pic mai departe în stânga sunt vizibile grajdurile, sala de muls şi locul unde este ţinut tancul de răcire a laptelui.

650.000 de euro pentru lapte
În total, de când a început această afacere Kusztora zice că a investit 650.000 de euro şi că ar mai avea nevoie cam de un milion de euro ca să se apuce de modernizarea a încă două grajduri.
În afară de banii pe care i-a împrumutat sau pe care i-a scos din afacerea cu cherestea, Kusztora a mai avut un ajutor din partea francezilor de la Danone, care printr-un program de sprijinire a fermierilor locali îşi asigură o parte importantă din materia primă necesară fabricii de produse lactate din Capitală. Compania de lactate, devenită între timp cel mai mare jucător din industria autohtonă a laptelui, a început din 2005 un program de susţinere a dezvoltării fermelor de lapte. Concret, Danone acordă anumite credite fără dobândă către ferme. Acestea trebuie să respecte o serie de condiţii, ulterior plata urmând să fie făcută în lapte.
"În 2004 am început discuţiile cu Danone, iar acum am ajuns la 200 de animale din care 130 sunt vaci cu lapte. Sutem în total 8 angajaţi din care trei suntem din familie. De 16 ani suntem aceiaşi oameni", mărturiseşte Kusztora.
Frica de birocraţie şi de şpagă
Îniante de a semna parteneriatul cu gigantul internaţional de lactate, Kusztora spune că a încercat să atragă şi fonduri SAPARD, dar că nu a avut noroc.
"Am încercat să atragem şi fonduri SAPARD dar am fost traşi pe sfoară. Cam 10.000 de euro a fost paguba. Noi am primit de la Danone un credit fără dobândă pe care îl plătim în laptele pe care i-l dăm", spune Kusztora. Aşa că din cei 650.000 de euro, cam 75.000 de euro au venit de la francezi în 2005, bani care au fost folosiţi pentru echipamente, o altă tranşă de 20.000 de euro fiind acordată anul acesta pentru achiziţia de vite.
"După experienţa cu SAPARD, mi-a fost frică să mai încerc să mai iau fonduri. Mi-e frică de birocraţie şi de şpagă. Ne-am scârbit de programe. Noi plătim bani către UE, dar nu luăm bani din fonduri. Consultanţa în ceea ce priveşte accesarea acestor fonduri este zero".

De la 1,2 lei la fermă, la 3,3 lei la raft
Deşi colaborează deja de câţiva ani cu Danone, fermierul nu se fereşte să spună că are nevoie de un preţ mai mare pentru laptele pe care-l vinde multinaţionalei.
"Ar putea şi Danone să dea mai mult la preţ, dar măcar plăteşte la timp şi asta contează. Eu primesc cam 1,2 lei-1,3 lei pe litrul de lapte, dar eu zic că merită cel puţin 1,5 lei pe litru. În 2007, 2008 am avut şi câte 1,6 lei-1,7 lei pe litru. A scăzut şi consumul, dar cu ăştia 1,2 lei pe litru abia ieşim fix la vânzări", spune fermierul.
Danone nu a precizat care este preţul cu care iese un litru de lapte de pe poarta fabricii sale din Bucureşti, dar la raft, un litru de lapte poate fi achiziţionat cu un preţ de 3,3 de lei, dar poate ajunge şi la peste 5 lei pe litru. Astfel, laptele pe care îl vând fermierii ajunge să reprezinte numai o treime în preţul pe care îl plăteşte consumatorul pe litru în magazine.

Un kg de furaj pentru un litru de lapte
Nemulţumirea lui Kusztora legată de preţul pe care-l primeşte pe un litru de lapte vine mai ales în contextul în care hrana pentru animale îl costă cam 1,5 lei pe kilogramul de furaj.
"Un kilogram de nutreţ combinat costă 1,5 lei cu TVA. O vacă mănâncă aproximativ 40 de kilograme de furaj pe zi şi produce în medie 32 de litri de lapte. Sunt şi unele care produc atâta lapte cât consumă, adică 40 de litri de lapte pe zi", spune fermierul. Avantajul lui Kusztora este însă că are 200 de hectare de pământ unde produce toată hrana necesară pentru animale.
În ciuda acestui lucru, Kusztora spune că în contextul în care agricultura fără subvenţii nu se poate face, iar anul acesta nu a primit nimic din partea statului, singura certitudine pe care o are pentru afacerea sa este tot contractul cu francezii de la Danone. Aşa că nu se gândeşte să-şi schimbe partenerul de afaceri, mergând pe o logică de business extrem de simplă. "Până în 2004 am mai livrat lapte către Covalact, dar acum nu aş mai schimba partenerul. Faci aşa la femei, nu în afaceri", spune zâmbind Kusztora.

Statul râde de noi
Problema este, spune fermierul, că nu procesatorul, oricum s-ar numi el, este cel care trebuie să facă investiţiile în fermele româneşti, ci statul. "Aş vrea să încep să modernizez şi cele două grajduri rămăse din 2011, dar îmi trebuie cam un milion de euro, cam jumătate pentru fiecare. Degeaba am pus noi faianţă în sala de muls dacă statul râde de noi. Nu procesatorul trebuie să te ajute să-ţi faci investiţiile, ci statul. Peste tot în lume agricultura este subvenţionată. În 2007-2008 aşa de bine a mers zootehnia, aşa de tare ne bucuram. Şi dup-aia au venit anii aştia, 2009 şi 2010, care au fost catastrofali", spune Kusztora care crede că dacă şi 2011 va fi la fel de prost vor da cu toţii faliment.
"Nu mai merge să mulgi vaca cu mâna şi să te duci cu bidonul să-ţi vinzi laptele. Asta nu a înţeles statul".
Dincolo de subvenţie, afacerea cu lapte mai merge cu încă o condiţie. "Ca să-ţi meargă bine în afacerea asta, în afară de subvenţie, mai este necesară multă muncă, multă multă muncă. Noi muncim aici ca puşcăriaşii. Oamenii au duminica liberă, dar noi nu. Este o cinste să poţi munci zi şi noapte", crede Kusztora.
Dacă lucrurile încep să meargă totuşi mai bine, Kusztora se gândeşte să crească şi numă­rul de vaci şi să-şi mai facă o afacere: o fermă de animele pentru carne. "O vacă are un preţ de 1.500 de euro. Avem mai multe specii, bălţată românească şi Holstein şi Red Holstein. Le-am cumpărat şi din Ungaria, circa 50 de capete, dar şi din România. Cel mai gras lapte îl dă bălţata".
Pentru o fermă de vaci cele mai importante dotări sunt sala de muls şi tancul de răcire. Într-o zi sunt două sesiuni de muls, iar laptele este depozitat în tancul de răcire şi păstrat la o temperatură de circa 4 grade pentru ca în fiecare dimineaţă să fie preluat de o cisternă Danone şi dus la fabrica din Bucureşti. De la firma lui Kusztora pleacă zilnic 2.000 de litri de lapte, cel mai bun dintre toate cele 70 de ferme pe care le-a finanţat Danone.
"Cel mai important în afacerea asta este modernizarea mulsului. Cine nu are sală de muls nu poate spune că are o fermă. Pe zi au loc două mulgeri, una la 6 dimineaţa şi una la 5 după-amiaza. Pentru fiecare vacă mulsul durează cam 7 minute. Pentru toate văcuţele, mulsul durează cam o oră şi jumătate. Avem 18 posturi de mulgere. Trebuiau să fie 20 că aşa am stabilit cu procesatorul, dar mi-a greşit constructorul. Era să mor de ruşine când au venit oamenii să vadă lucrarea", a conchis fermierul a cărui afacere este de circa 250.000 de euro anual.

Să bem lapte, nu bere sau suc

Dincolo de subvenţii, scăderea cererii sau de preţul mic pe care îl primeşte pentru laptele produs, Kusztora mai are o nemulţumire de data aceasta legată de cultura consumului. Potrivit datelor primite din partea Danone, un român mănâncă aproximativ 5 kilograme de iaurt pe an, un ungur consumă circa 12 kilograme de iaurt, în timp ce un francez consumă anual circa 40 de kilograme de iaurt. "La noi nu există o cultură a consumului de lapte. Cel mai bine este să se consume lapte. Lapte, nu bere sau sucuri".