Care este miza din piaţa tichetelor de masă, cel mai "oferit" beneficiu din România: un miliard de euro

La supermarket, mulţi scot la casă numerar, ceva mai puţini plătesc cu cardul şi poate la mai bine de jumătate dintre cei care stau la rând în faţa noastră vedem celebrele tichete de masă. Le scot tacticos, le completează pe loc şi le desprind unul câte unul din carnetul special în care sunt legate.

Şi le vedem tot mai des, atâta vreme cât numărul de magazine cu care emitenţii de tichete au încheiat parteneriate şi numărul angajaţilor care le primesc la salariu au atins un nivel impresionant. Iată şi cifrele: din circa 4,2 mil. angajaţi, peste două milioane primesc bonuri de masă de la companiile unde lucrează, scrie revista Business Magazin.

Trebuie spus că aceste tichete sunt oferite doar în mediul privat, care cuprinde circa 4,3 milioane de salariaţi, ceea ce conferă o altă amploare cifrei prezentate iniţial - jumătate dintre angajaţii eligibili primesc acest beneficiu. Şi numărul magazinelor care acceptă această modalitate de plată este mare. "Tichetele emise de Edenred sunt acceptate în 50.000 de magazine afiliate din toată ţara", spune Iulian Alexe, directorul de marketing şi comunicare al emitentului de tichete Edenred, fostul Accor Services, cel mai mare jucător de pe piaţa tichetelor.

89% din companii oferă tichete de masă angajaţilor
De altfel, potrivit studiului salarial şi de beneficii PayWell 2010 realizat de PricewaterhouseCoopers, tichetele de masă reprezintă cel mai oferit beneficiu de companiile din România - 89% din companiile chestionate spun că includ acest beneficiu în pachetul extrasalarial al angajaţilor şi cam aşa au stat lucrurile şi în anii trecuţi, când, în medie, procentul ajungea la circa 75%.
Atracţia acestui tip de beneficii ţine de facilităţile fiscale pe care le oferă. Astfel, tichetele de masă, tichetele de vacanţă şi tichetele cadou au adus importante beneficii fiscale companiei care le oferă, fiind deductibile la calculul impozitului pe profit şi scutite de la plata contribuţiilor social-salariale şi social-patronale.

Începând cu luna iulie, legea a fost modificată, iar aceste tichete au devenit impozabile cu cota de 16% corespunzătoare impozitului pe venituri din salarii plătibil de angajat. Iniţiativa a fost în mod repetat criticată de angajaţi şi angajatori deopotrivă, însă în destul de puţine cazuri a reprezentat un motiv pentru a exclude tichetele de masă din pachetul de beneficii.
Rămân, chiar şi aşa, beneficiile cele mai eficiente financiar pe care le pot oferi angajatorii, iar angajaţii le pun în topul listei de preferinţe tocmai datorită accesului imediat şi foarte puţin condiţionat în ceea ce priveşte utilizarea lor. La o valoare fixă de 8,72 de lei pentru un tichet de masă şi, în general, la 22 de bonuri primite lunar, un angajat poate merge la cumpărături şi umple coşul cu produse necesare pentru o săptămână sau două. Cei 192 de lei reprezintă, în cele din urmă, o sumă destul de mică, aşa că în cazul celor mai mulţi angajatori tichetele de masă reprezintă doar o parte din pachetul de beneficii extrasalariale, completat de alte produse sau servicii precum asigurările de sănătate sau primele acordate la ocazii speciale.

Chiar dacă la nivel individual nu vorbim de sume uriaşe, penetrarea lor în piaţă a ajuns la un nivel atât de avansat, încât s-a creat o industrie de servicii care se ridică la peste un miliard de euro, potrivit datelor Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET). Pentru a înţelege mai bine dimensiunea reală a acestei pieţe, facem câteva comparaţii - este de aproximativ cinci ori mai mare decât valoarea pieţei de publicitate şi cam tot de atâtea ori depăşeşte piaţa serviciilor de consultanţă, însă se apropie valoric de dimensiunea pieţei produselor farmaceutice, spre exemplu.

Iar acum ne aflăm într-un moment extrem de aglomerat pentru emitenţii de tichete care se pregătesc să tipărească, pe lângă tichetele de masă lunare, şi tichetele-cadou pe care angajatorii le vor oferi de Crăciun. "Tichetele-cadou pot fi acordate de companii atât angajaţilor, cât şi clienţilor şi partenerilor de afaceri, făcând parte din cadourile de protocol şi fiind utilizate din ce în ce mai des în campaniile de marketing şi loializare", spune Alexe. Practic, din totalul tichetelor-cadou emise pe parcursul unui an, 40% sunt oferite de Crăciun. Valoarea nominală a unui tichet-cadou poate fi stabilită, la alegerea companiei client, între 10, 20, 30, 40 sau 50 de lei. Suma totală oferită fiecărui beneficiar este deductibilă în limita a 150 de lei, însă, după cum spun reprezentanţii Edenred, de sărbători angajatorii sunt mai generoşi, aşa că, în medie, oferă tichete în valoare de 200 de lei.

Vin şi cardurile-cadou
De curând, s-au lansat pe piaţă şi primele carduri de cadouri pentru companii, care practic au aceeaşi utilitate, dar care pot fi reîncărcate, simplificând logistica pentru firma care acordă cardul.
Desigur, anul 2010 nu a fost cel mai bun an pentru emitenţii de tichete, a căror activitate este strict legată de evoluţia economiei şi, în special, de evoluţia pieţei muncii - cu cât dispar mai mulţi angajaţi din mediul privat, cu atât şi nevoia de tichete scade. În plus, angajatorii vor fi întotdeauna mai tentaţi să taie din pachetul de beneficii extrasalariale al angajatului decât din salariul fix, atunci când sunt presaţi de reduceri de costuri.
Partea bună pentru emitenţii de tichete a fost că anul acesta, deşi au dus-o mai greu decât în 2008, au semnalat o stabilizare a pieţei faţă de 2009.
"Dacă în prima parte a crizei s-a pus accent pe reducerile de costuri cu orice preţ, după ce a trecut faza de downsizing, angajatorii au început să-şi consolideze echipele rămase şi să pregătească fidelizarea lor pentru viitor. Iar un prim pas în acest sens ţine de politica de recompensare şi beneficii", precizează directorul de marketing de la Edenred.
Fluctuaţiile întâmpinate de companiile de profil au venit preponderent din zona firmelor mici şi mijlocii, destul de afectate de problemele economice şi cu politici de resurse umane destul de puţin riguroase. Pe de altă parte, multinaţionalele au rămas clienţi fideli, pentru că planurile salariale ţin, de cele mai multe ori, de o aliniere la nivel de grup.
Potrivit APET, peste jumătate din beneficiarii de tichete de masă lucrează în companii cu peste 250 de angajaţi, 26% lucrează în companii care au între 50 şi 249 de angajaţi, iar 19% provin din companii mai mici, cu cel mult 49 de angajaţi.
Tichetele de masă şi cadouri sunt reglementate foarte strict, prin legi speciale, şi sunt produse, emise şi decontate în sisteme de securitate atent controlate.
Se tipăresc în condiţii de maximă siguranţă şi în număr controlat, doar atâtea câte se comandă. "Hârtia pe care se imprimă tichetele noastre este produsă în Franţa, conţine o serie de elemente de securitate, iar tipărirea şi livrarea tichetelor se fac doar în urma unei comenzi achitate de către compania client, potrivit legislaţiei care reglementează toate tipurile de tichete din România", explică Alexe.
Ele ajung la companii în aproximativ o zi de la efectuarea comenzii şi niciodată nu există bonuri suplimentare pe stoc.
În centrul de producţie al Edenred lucrează 30 de oameni, iar echipamentele folosite la tipărire au costat în jur de 500.000 de euro.
Deşi cererea de tichete de masă este în continuare mare, emitenţii rămân cu pumnii strânşi cel puţin până în primele luni din 2011, când se vor fi conturat planurile directorilor de resurse umane pentru angajaţi.
Cu puţin noroc, concedierile se vor opri, iar angajatorii vor reveni treptat la pachetele salariale cu care şi-au atras în vremurile bune angajaţii.