Ordonanţa 50 privind creditele populaţiei este o precondiţie pentru următoarea tranşă de la FMI
Neaplicarea Ordonanţei 50 pentru creditele aflate în derulare, impozitarea averilor mari, continuarea disponibilizărilor şi reducerea impozitării forţei de muncă doar după revenirea economiei sunt câteva dintre promisiunile Executivului în faţa FMI.
Modificarea ordonanţei privind creditele acordate populaţiei
este una dintre precondiţiile pentru eliberarea următoarei tranşe
de la FMI, de aproape 900 mil. euro, alături de aprobarea bugetului
pentru 2011.
Totodată, arieratele, legea salarizării în sectorul bugetar şi
reforma pensiilor continuă să rămână pe lista problemelor restante
pe care Guvernul trebuie să le rezolve.
Modificarea OUG 50 privind creditele populaţiei astfel încât să
asigure transparenţă, dar şi stabilitate financiară este una dintre
cele 5 precondiţii pentru eliberarea următoarei tranşe, iar la
anexa scrisorii suplimentare se precizează că prevederile nu vor fi
aplicate contractelor în derulare.
"Ca o precondiţie, vom lucra cu Parlamentul pentru a ne asigura că
Ordonanţa 50 din 2010 va îmbunătăţi transparenţa şi protecţia
drepturilor consumatorilor, asigurând, totodată, stabilitatea
sistemului financiar şi conformitatea cu prevederile Directivei
48/2008 a Comisiei Europene. În acelaşi timp, ne vom asigura că BNR
este singura instituţie autorizată pentru reglementarea activităţii
de creditare a băncilor", se arată în scrisoarea suplimentară de
intenţie convenită cu FMI, obţinută de Mediafax.
Pe de altă parte, la anexa scrisorii de intenţie, la capitolul
"Precondiţii" este specificată modificarea ordonanţei "astfel încât
să nu fie aplicată contractelor în derulare".
Miza este mare atât pentru bancheri, cât şi pentru clienţi.
Aplicarea ordonanţei pentru cele opt milioane de contracte aflate
în derulare ar însemna în primul rând plafonarea la 1% sau chiar
eliminarea comisionului de rambursare anticipată, dar şi stabilirea
unui mod transparent de calcul al dobânzii, în funcţie de
indicatori verificabili.
Reducerea CAS după revenirea economiei şi impozitarea
averilor
Guvernul şi FMI au convenit să ia în considerare reducerea
impozitării forţei de muncă doar dacă economia îşi va reveni şi va
crea suficient "spaţiu fiscal", până atunci sistemul de impozitare
urmând să rămână neschimbat.
România are unul dintre cele mai împovărătoare sisteme de taxare a
muncii, contribuţiile sociale fiind la un nivel destul de ridicat.
Totodată, contribuţiile sociale nu sunt plafonate aşa cum se
întâmplă în alte ţări.
În condiţiile în care anul viitor deficitul bugetar trebuie ajustat
de la 6,8% din PIB la 4,4% din PIB, reducerea poverii fiscale pe
forţa de muncă este puţin probabilă, având în vedere că tocmai
contribuţiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venituri
pentru buget. În plus, rămâne problema cronică a deficitelor
bugetelor de pensii.
Pentru a aduce mai multe venituri la buget, Guvernul a promis din
nou FMI că, până la finele lunii decembrie, va aproba o ordonanţă
de impozitare a averilor mari ale persoanelor fizice şi va extinde
criteriul de definire a venitului impozabil, astfel încât să taxeze
toate câştigurile provenind din surse pentru care nu sunt acceptate
scutiri.
Elaborarea ordonanţei a fost asumată de Guvern şi în ultimele două
scrisori semnate cu FMI, dar termenul de finalizare a actului
normativ a fost amânat succesiv, de la jumătatea lunii august la
sfârşitul lunii noiembrie şi, acum, la finele lunii decembrie
2010.
Măsuri compensatorii dacă strategia fiscală va fi
blocată
Guvernul a asigurat FMI că este pregătit să introducă măsuri
compensatorii în cazul în care strategia fiscală pentru perioada
următoare nu poate fi aplicată din cauza unor impedimente de ordin
judiciar.
Executivul a asigurat instituţia financiară că fondul de salarii va
fi limitat anul viitor la 39 mld. lei, exluzând contribuţiile
militarilor (1,6 mld. lei) şi că va limita în continuare angajările
la un funcţionar pentru şapte posturi eliberate
"Suntem gata să luăm măsuri compensatorii dacă vor apărea
impedimente judiciare în aplicarea strategiei fiscale", se arată în
scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI la finalul
misiunii din octombrie-noiembrie.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat săptămâna trecută că au fost
probleme serioase în discuţiile cu FMI, Comisia Europeană şi Banca
Mondială, la ultima misiune de evaluare, legate de "credibilitatea
şi predictabilitatea" deciziilor instituţiilor juridice ale
României, care adesea, fară justificare şi temei constituţional, au
interferat masiv politica economică a Guvernului.
O altă prevedere din scrisoarea de intenţie stabileşte că Guvernul
va cere Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene să aprobe
creşterea de la 35.000 de euro la 50.000 de euro a pragului cifrei
de afaceri sau a veniturilor peste care firmele sunt obligate să se
înregistreze şi să plătească TVA.
Reducerea numărului de bugetari
şi în 2011
Guvernul a promis FMI că reducerea numărului de angajaţi în
sectorul public va continua şi anul viitor, iar pentru a diminua
deficitul bugetar la 3% din PIB în 2012, Executivul va restrânge în
continuare cheltuielile, inclusiv pentru salarii şi prime, apelând
însă şi la măsuri suplimentare.
"Guvernul rămâne angajat în continuare pentru reduceri de personal
în sectorul public în perioada rămasă din 2010 şi în 2011", se
arată în scrisoarea suplimentară de intenţie agreată cu FMI,
obţinută de Mediafax.
Potrivit înţelegerilor anterioare cu FMI, la finele acestui an
numărul angajaţilor în sectorul bugetar trebuie să coboare la 1,29
milioane, ceea ce presupune disponibilizarea a 26.000 de angajaţi
în perioada septembrie - decembrie.
În decembrie 2009 erau 1,378 milioane de angajaţi în sectorul
public, astfel că disponibilizările din acest an ar trebui să se
ridice la aproximativ 88.000 de bugetari.
Executivul se angajează să continue reducerea numărului de personal
în sectorul public "printre altele" menţinând politica de angajare
doar a unei persoane pentru şapte posturi eliberate.
În acelaşi timp, Guvernul se angajează să continue reforma
sistemului educaţional, generând economii suplimentare ca un
rezultat al "raţionalizării" infrastructurii şcolare şi a volumului
de muncă al cadrelor didactice.
Programul de finanţare externă,
la finele anului sau în 2011
Ministerul Finanţelor intenţionează să lanseze prima emisiune în
euro din programul de finanţare externă pe termen mediu (Medium
Term Notes - MTN) la finele acestui an sau începutul lui
2011.
"Intenţionăm să lansăm programul «euro medium term notes» la
sfârşitul lui 2010 sau începutul lui 2011, ceea ce ne va menţine
prezenţa pe pieţele externe printr-o procedură mai flexibilă şi ne
va ajuta să echilibrăm finanţarea între piaţa internă şi
internaţională."
Programul MTN de împrumuturi externe are o valoare de 7 mld. euro
pentru următorii trei ani.
Unitatea UE trece de la Finanţe la
premier
Guvernul s-a angajat în faţa FMI că va acorda prioritate
programelor sprijinite din fonduri europene când decide noi
investiţii şi că Unitatea de Management a proiectelor Uniunii
Europene va trece de la Finanţe în subordinea premierului, cu
autoritatea de a lua măsuri în ministere pentru accelerarea
absorbţiei.
Executivul intenţionează să acorde prioritate cofinanţării
proiectelor UE atunci când lansează noi investiţii, să prioritizeze
actualul portofoliu de proiecte astfel încât să fie susţinute în
principal acele investiţii pentru care pot fi asigurate fonduri şi
să evalueze gradul de bancabilitate al proiectelor contractate de
firme private.
Reducerea numărului de internări în spitale
Guvernul intenţionează să scadă anul viitor numărul de internări
în spitale cu 10% faţă de nivelul din acest an şi să reducă adaosul
acceptat pentru medicamentele utilizate în tratarea cancerului,
diabetului, HIV/SIDA, TBC la maximum 1,5% pentru achiziţii cu
amănuntul şi 4% pentru cumpărări angro.
Executivul vrea să elimine contractele obligatorii cu spitalele şi
să încheie înţelegeri doar cu anumite unităţi, pe baze de
concurenţă, şi să limiteze marja de adaos comercial acceptată la
achiziţiile de medicamente din programul naţional lista C2 la
maximum 1,5% pentru achiziţii cu amănuntul şi la cel mult 4% pentru
angro.
Guvernul intenţionează să modifice şi sistemul de plată a medicilor
de familie, astfel încât aceştia să primească 50% pentru plata per
capita (faţă de 70% în prezent), în favoarea plăţii per serviciu
(limitată în prezent la 30%). Plata per capita se referă la plata
pe număr de persoane înscrise pe listă indiferent dacă acestea vin
la medic sau nu.