Ordonanţa 50 privind creditele populaţiei este o precondiţie pentru următoarea tranşă de la FMI

Autori: Claudia Medrega , Dinca Thomas 17.11.2010

Neaplicarea Ordonanţei 50 pentru creditele aflate în derulare, impozitarea averilor mari, continuarea disponibilizărilor şi reducerea impozitării forţei de muncă doar după revenirea economiei sunt câteva dintre promisiunile Executivului în faţa FMI.



Modificarea ordonanţei privind creditele acordate populaţiei este una dintre precondiţiile pentru eliberarea următoarei tranşe de la FMI, de aproape 900 mil. euro, alături de aprobarea bugetului pentru 2011.

Totodată, arieratele, legea salarizării în sectorul bugetar şi reforma pensiilor continuă să rămână pe lista problemelor restante pe care Guvernul trebuie să le rezolve.
Modificarea OUG 50 privind creditele populaţiei astfel încât să asigure transparenţă, dar şi stabilitate financiară este una dintre cele 5 precondiţii pentru eliberarea următoarei tranşe, iar la anexa scrisorii suplimentare se precizează că prevederile nu vor fi aplicate contractelor în derulare.

"Ca o precondiţie, vom lucra cu Parlamentul pentru a ne asigura că Ordonanţa 50 din 2010 va îmbunătăţi transparenţa şi protecţia drepturilor consumatorilor, asigurând, totodată, stabilitatea sistemului financiar şi conformitatea cu prevederile Directivei 48/2008 a Comisiei Europene. În acelaşi timp, ne vom asigura că BNR este singura instituţie autorizată pentru reglementarea activităţii de creditare a băncilor", se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI, obţinută de Mediafax.
Pe de altă parte, la anexa scrisorii de intenţie, la capitolul "Precondiţii" este specificată modificarea ordonanţei "astfel încât să nu fie aplicată contractelor în derulare".
Miza este mare atât pentru bancheri, cât şi pentru clienţi.
Aplicarea ordonanţei pentru cele opt milioane de contracte aflate în derulare ar însemna în primul rând plafonarea la 1% sau chiar eliminarea comisionului de rambursare anticipată, dar şi stabilirea unui mod transparent de calcul al dobânzii, în funcţie de indicatori verificabili.

Reducerea CAS după revenirea economiei şi impozitarea averilor
Guvernul şi FMI au convenit să ia în considerare reducerea impozitării forţei de muncă doar dacă economia îşi va reveni şi va crea suficient "spaţiu fiscal", până atunci sistemul de impozitare urmând să rămână ne­schimbat.
România are unul dintre cele mai împovărătoare sisteme de taxare a muncii, contribuţiile sociale fiind la un nivel destul de ridicat. Totodată, contribuţiile sociale nu sunt plafonate aşa cum se întâmplă în alte ţări.
În condiţiile în care anul viitor deficitul bugetar trebuie ajustat de la 6,8% din PIB la 4,4% din PIB, reducerea poverii fiscale pe forţa de muncă este puţin probabilă, având în vedere că tocmai contribuţiile sociale sunt cea mai importantă sursă de venituri pentru buget. În plus, rămâne problema cronică a deficitelor bugetelor de pensii.
Pentru a aduce mai multe venituri la buget, Guvernul a promis din nou FMI că, până la finele lunii decembrie, va aproba o ordonanţă de impozitare a averilor mari ale persoanelor fizice şi va extinde criteriul de definire a venitului impozabil, astfel încât să taxeze toate câştigurile provenind din surse pentru care nu sunt acceptate scutiri.
Elaborarea ordonanţei a fost asumată de Guvern şi în ultimele două scrisori semnate cu FMI, dar termenul de finalizare a actului normativ a fost amânat succesiv, de la jumătatea lunii august la sfârşitul lunii noiembrie şi, acum, la finele lunii decembrie 2010.

Măsuri compensatorii dacă strategia fiscală va fi blocată
Guvernul a asigurat FMI că este pregătit să introducă măsuri compensatorii în cazul în care strategia fiscală pentru perioada următoare nu poate fi aplicată din cauza unor impedimente de ordin judiciar.
Executivul a asigurat instituţia financiară că fondul de salarii va fi limitat anul vi­itor la 39 mld. lei, exluzând contribuţiile militarilor (1,6 mld. lei) şi că va limita în continuare angajările la un funcţionar pentru şapte posturi eliberate
"Suntem gata să luăm măsuri compensatorii dacă vor apărea impedimente judiciare în aplicarea strategiei fiscale", se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu FMI la finalul misiunii din octombrie-noiembrie.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat săptămâna trecută că au fost probleme serioase în discuţiile cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, la ultima misiune de evaluare, legate de "credibilitatea şi predictabilitatea" deciziilor instituţiilor juridice ale României, care adesea, fară justificare şi temei constituţional, au interferat masiv politica economică a Guvernului.
O altă prevedere din scrisoarea de intenţie stabileşte că Guvernul va cere Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene să aprobe creşterea de la 35.000 de euro la 50.000 de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care firmele sunt obligate să se înregistreze şi să plătească TVA.
Reducerea numărului de bugetari
şi în 2011
Guvernul a promis FMI că reducerea numărului de angajaţi în sectorul public va continua şi anul viitor, iar pentru a diminua deficitul bugetar la 3% din PIB în 2012, Executivul va restrânge în continuare cheltuielile, inclusiv pentru salarii şi prime, apelând însă şi la măsuri suplimentare.
"Guvernul rămâne angajat în continuare pentru reduceri de personal în sectorul public în perioada rămasă din 2010 şi în 2011", se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie agreată cu FMI, obţinută de Mediafax.
Potrivit înţelegerilor anterioare cu FMI, la finele acestui an numărul angajaţilor în sectorul bugetar trebuie să coboare la 1,29 milioane, ceea ce presupune disponibilizarea a 26.000 de angajaţi în perioada septembrie - decembrie.
În decembrie 2009 erau 1,378 milioane de angajaţi în sectorul public, astfel că disponibilizările din acest an ar trebui să se ridice la aproximativ 88.000 de bugetari.
Executivul se angajează să continue reducerea numărului de personal în sectorul public "printre altele" menţinând politica de angajare doar a unei persoane pentru şapte posturi eliberate.
În acelaşi timp, Guvernul se angajează să continue reforma sistemului educaţional, generând economii suplimentare ca un rezultat al "raţionalizării" infrastructurii şcolare şi a volumului de muncă al cadrelor didactice.
Programul de finanţare externă,
la finele anului sau în 2011
Ministerul Finanţelor intenţionează să lanseze prima emisiune în euro din programul de finanţare externă pe termen mediu (Medium Term Notes - MTN) la finele acestui an sau începutul lui 2011.
"Intenţionăm să lansăm programul «euro medium term notes» la sfârşitul lui 2010 sau începutul lui 2011, ceea ce ne va men­ţine prezenţa pe pieţele externe printr-o procedură mai flexibilă şi ne va ajuta să echilibrăm finanţarea între piaţa internă şi internaţională."
Programul MTN de împrumuturi externe are o valoare de 7 mld. euro pentru ur­mătorii trei ani.

Unitatea UE trece de la Finanţe la premier
Guvernul s-a angajat în faţa FMI că va acorda prioritate programelor sprijinite din fonduri europene când decide noi investiţii şi că Unitatea de Management a proiectelor Uniunii Europene va trece de la Finanţe în subordinea premierului, cu autoritatea de a lua măsuri în ministere pentru accelerarea absorbţiei.
Executivul intenţionează să acorde prioritate cofinanţării proiectelor UE atunci când lansează noi investiţii, să prioritizeze actualul portofoliu de proiecte astfel încât să fie susţinute în principal acele investiţii pentru care pot fi asigurate fonduri şi să evalueze gradul de bancabilitate al proiectelor contractate de firme private.

Reducerea numărului de internări în spitale

Guvernul intenţionează să scadă anul viitor numărul de internări în spitale cu 10% faţă de nivelul din acest an şi să reducă adaosul acceptat pentru medicamentele utilizate în tratarea cancerului, diabetului, HIV/SIDA, TBC la maximum 1,5% pentru achiziţii cu amănuntul şi 4% pentru cumpărări angro.
Executivul vrea să elimine contractele obligatorii cu spitalele şi să încheie înţelegeri doar cu anumite unităţi, pe baze de concurenţă, şi să limiteze marja de adaos comercial acceptată la achiziţiile de medicamente din programul naţional lista C2 la maximum 1,5% pentru achiziţii cu amănuntul şi la cel mult 4% pentru angro.
Guvernul intenţionează să modifice şi sistemul de plată a medicilor de familie, astfel încât aceştia să primească 50% pentru plata per capita (faţă de 70% în prezent), în favoarea plăţii per serviciu (limitată în prezent la 30%). Plata per capita se referă la plata pe număr de persoane înscrise pe listă indiferent dacă acestea vin la medic sau nu.