Aeroporturile cu un trafic de sub un milion de pasageri anual au nevoie de 150 mil. euro pentru a se dezvolta

Cătălin Radu, directorul general al Direcţiei de Aviaţie Civilă din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), susţine că a depus o cerere la Comisia Europeană în vederea obţinerii unei finanţări de 150 de milioane de euro pentru ca aeroporturile cu un trafic de sub un milion de pasageri anual să se poată dezvolta.

"În România sunt 16 aeroporturi, din care doar două înregistrează peste un milion de pasageri anual. În cazul în care cererea depusă de noi la Bruxelles pentru o schemă de finanţare din cadrul programului operaţional sectorial de transport va fi aprobată în următoarele săptămâni, atunci aeroporturile mici vor putea depune proiecte pentru reabilitarea pistelor şi a platformelor", a declarat Cătălin Radu în cadrul evenimentul Airport Forum 2010, organizat de Finmedia. De acest program ar putea beneficia aeroporturile din Sibiu, Iaşi, Oradea, Constanţa, Cluj-Napoca şi alte nouă aeroporturi din ţară.

De această schemă de finanţare nu pot beneficia însă cele mai mari aeroporturi din ţară, Henri Coandă şi Aurel Vlaicu, care funcţionea­ză sub denumirea Compania Naţională de Ae­roporturi Bucureşti şi care vor înregistra un trafic total de aproape 7 mil. pasageri, potrivit lui Tudor Jidav, directorul general al companiei.
"Avem încă de acum trei ani un proiect pentru reabilitarea pistei aeroportului, care în prezent are 1.800 de metri lungime. Discuţiile legate de finanţarea cu bani europeni se poartă de acum trei ani, însă aşteptăm să vedem ce răspuns vor trimite oficialii europeni", a declarat Gheorghe Pasc, directorul general al Aeroportului din Oradea, care a avut anul trecut un trafic de 80.000 de pasageri.

Cătălin Radu a transmis că majoritatea aeroporturilor au realizat deja aceste proiecte şi că se doreşte obţinerea unei finanţări europene în proporţie de 100%, pentru ca statul şi aeroporturile să nu fie nevoiţi să mai suporte o parte din finanţare. "Acestea vor fi primele proiecte din sectorul aviatic cu finanţare de la Uniunea Europeană. Până acum au fost prioritare doar proiectele pentru drumuri şi calea ferată", a mai spus Radu. Cu toate acestea, Ministerul Transportului şi Infrastructurii a atras cele mai puţine fonduri europene din alocarea UE pentru perioada 2007-2010, adică doar 1,8% din banii alocaţi.
Cătălin Radu susţine însă că în cazul schemei de finanţare pentru aeroporturile din ţară s-a elaborat chiar şi un ghid al solicitantului, în varianta draft până la aprobarea cererii de către Comisia Europeană. Mai mult, el menţionează că dacă valoarea totală a proiectelor eligibile pe care le vor depune aeroporturile va depăşi 150 mil. euro, atunci se va încerca chiar şi o suplimentare a fondurilor.

"Surprinzător, pe fondul problemelor cu care s-au confruntat companiile aeriene şi al efectelor crizei economice, traficul aerian a fost în creştere anul acesta", a declarat Tudor Jidav, directorul general al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, înfiinţată în februarie anul acesta prin fuziunea aeroporturilor internaţionale Henri Coandă (Otopeni) şi Aurel Vlaicu (Băneasa).

Cele două aeroporturi din Capitală au înregistrat aproape 70% din numărul total de pasageri raportat de toate aeroporturile din România (9,1 milioane pasageri). Anul acesta, doar pe aeroportul din Otopeni se aşteaptă un trafic de 5 milioane de pasageri, potrivit estimărilor oficialului companiei.
"Odată cu finalizarea terminalului de pasageri în 2011 va creşte şi capacitatea de operare şi implicit traficul de pasageri cu 5%", a declarat Jidav. La 60 de milioane de euro se ridică investiţia în faza a treia de dezvoltare a aeroportului din Otopeni, care presupune amenajarea unui terminal de sosiri internaţionale şi extinderea terminalului de plecări internaţionale. Finanţarea construcţiei terminalului este asigurată din sursele proprii ale aeroportului.

"Anul acesta am observat o migrare a pasagerilor care alegeau zborurile low-cost spre cursele operate de companiile tradiţionale, care au redus tarifele la biletele de avion. Acest lucru explică şi traficul în creştere cu 10% pe aeroportul din Otopeni", a spus Jidav.
Spre exemplu, compania aeriană de stat Tarom a transportat cu 22% mai mulţi pasageri pe rutele interne în perioada ianuarie-septembrie, până la aproape 430.000 de pasageri. Mai mult, gradul de încărcare al aeronavelor a crescut cu 17% în primele nouă luni ale anului. Viorel Vlădoiu, vicepreşedintele pentru ope­raţiuni la sol al Tarom, a declarat că această creştere s-a datorat adaptării preţurilor la biletele de avion, dar şi capacităţii de zbor la cererea de pe piaţă.
Deşi industria aeriană a simţit efectele crizei economice financiare, oficialii Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti susţin că doi operatori aerieni şi-au anunţat intenţia de-a intra cu zboruri pe piaţa românească.

"Suntem în discuţii cu compania turcă aeriană low-cost Pegasus, care ar putea introduce curse din Bucureşti spre Istanbul începând cu anul viitor", a declarat Tudor Jidav.
El a mai spus că se poartă discuţii şi cu compania Qatar Airways în vederea operării unor curse pe Bucureşti-Doha începând cu ianuarie anul viitor.

Cele mai mari trei aeroporturi din ţară

Aeroportul din Otopeni
Număr pasageri în S1 2010:
2,2 milioane pasageri, mai mult cu 10%
Număr pasageri în 2009:
4,5 milioane pasageri
Cifra de afaceri pe 2009: 72,5 mil. euro
Profit brut pe 2009: 17 mil. euro
Număr mediu salariaţi pe 2009: 808
Aeroportul din Baneasa
Număr pasageri transportaţi în S1 2010: 966.300, mai mult cu 3%
Număr pasageri în 2009:
2 milioane de pasageri
Cifră de afaceri în 2009: 21,6 mil. euro
Profit net în 2009: 2 milioane euro
Număr mediu de salariaţi: 201
Aeroportul din Timisoara
Număr pasageri transportaţi în S1 2010: 514.920, mai mult cu 18,7%
Număr pasageri în 2099:
970.000 de pasageri
Cifra de afaceri pe 2009: 9,7 milioane euro
Profit brut pe 2009: 1,2 milioane euro
Număr mediu angajaţi: 232