Cum văd ziarele germane situaţia din Europa: când tabloidul Bild tună, în Germania este furtună

În primăvară Bild, cea mai citită publicaţie din Germania, a adus critici extrem de dure la adresa Greciei, printr-o prelegere despre etica muncii, comparându-i pe nemţii eficienţi şi muncitori cu grecii care muncesc puţin şi se pensionează devreme. Mai mult de atât, pentru Bild, Grecia este ţara fraudelor, care, de altfel, au adus economia ţării într-un stadiu în care să nu-şi mai poată susţine cheltuielile publice.
"În ţara noastră, oamenii muncesc până la vârsta de 67 de ani, iar funcţionarii de stat nu primesc al paisprezecelea salariu. Aici, nimeni nu este nevoit să plătească o şpagă de 1.000 de euro (850 de lire) pentru a primi un pat în spital", deschidea tabloidul şirul acuzelor la adresa grecilor.
"Benzinăriile noastre au case de marcat, şoferii de taxi îţi dau bon fiscal, iar fermierii nu profită fraudulos de subvenţiile UE, declarând milioane de măslini care nu există", continua Bild.
"Germania are, la rândul său, datorii mari, dar le putem controla. Asta pentru că ne trezim devreme şi muncim toată ziua."
Acum, cotidianul german Bild îşi îndreaptă atenţia spre Irlanda, în condiţiile în care criza migrează din estul Europei spre vest.

O nouă ţintă
În ediţia de marţi a tabloidului Irlanda era descrisă drept un "copil-problemă" şi deşi tonul este mult mai calm decât în cazul Greciei, îi poate determina pe nemţi să ia atitudine împotriva unui nou bail-out european.
Prelegerile expuse în paginile ziarului Bild cântăresc destul de greu în formarea curentelor de opinie la nivel naţional, iar în cazul ajutorului financiar oferit Greciei, curentul stârnit de Bild a lovit puternic în imaginea lui Merkel.
Germanii au considerat că munca şi economiile lor erau folosite pentru a sprijini finanţele publice ale unei ţări cu o economie risipitoare.
Imediat după acest scandal, un sondaj a arătat o scădere drastică a coaliţiei conduse de Angela Merkel şi formată din Partidul Democratic Liberal şi Uniunea Creştin-Democrată. Pentru prima dată, cifrele erau mai mici decât ale opoziţiei, coaliţia SPD-Green. După cele întâmplate în primăvară, Merkel şi-a schimbat complet punctul de vedere, trecând de la omul care rezolvă problemele tuturor la cel care poate să spună cu vehemenţă "nu".
Astfel, retorica politicienilor germani în ceea ce priveşte folosirea banilor contribuabililor pentru a salva alte state s-a modificat. "Nu le putem explica cetăţenilor şi votanţilor noştri de ce tocmai cel care îşi plăteşte taxele trebuie să se expună anumitor riscuri şi nu cel care caştigă mulţi bani asumându-şi riscurile", a declarat Merkel.

Nemţii vor ca şi investitorii să plătească
La o conferinţă a partidului CDU, Angela Merkel şi-a exprimat două puncte de vedere extrem de importante cu privire la zona euro: totul este în joc, dacă moneda euro cade, atunci Europa se prăbuşeşte şi o parte dintr-un eventual eşec ar trebui să fie asumat şi de sectorul privat, adică "investitorii trebuie să suporte consecinţele propriilor acţiuni".
La întâlnirea din august de la Deauville cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, Merkel a explicat faptul că autorităţile nu mai pot folosi banii contribuabililor de maniera în care au făcut-o în cazul Greciei. Contribuabilii nu sunt singurii care trebuie să plătească.
Ceea ce susţine cancelarul german este că dacă statele din zona euro nu vor putea să-şi plătească datoriile, atunci nu este numai responsabilitatea celorlalte state ale UE să le ofere ajutor. Şi deţinătorii de obligaţiuni ar trebui să piardă o parte din bani.
Germania vrea ca UE să aibă un mecanism permanent care să prevină defaulturile, dar nu numai statele să fie nevoite să scoată bani din buzunare, ci şi investitorii. Problema este că pe termen scurt criza evoluează rapid.
Faptul că pieţele ar trebui să plătească în cazul unui eşec intră în contradicţie cu primul argument al cancelarului, acela că moneda euro nu are voie să se prăbuşească. Dacă lucrurile se înrăutăţesc şi poziţia euro va fi ameninţată în cele 16 state în care este monedă curentă, atunci contribuabilii germani ar putea fi nevoiţi să plătească mai mult.
În acest caz, să vedem ce va scrie Bild şi cum va sta Merkel în sondaje.

Germanii de rând nici nu vor să audă de un al doilea bailout În zona euro

"Tigrul celtic de-abia îşi mai trage suflarea", scria recent cotidianul german Die Suddeutsche, evidenţiind teama multor nemţi că Germania va fi cea care va oferi Irlandei oxigenul necesar, scrie The Guardian.
Faptul că Germania va trebui să intervină este aproape sigur, deşi Irlanda continuă să nege că ar avea nevoie de ajutor.
Întrebarea care se pune este cât exact din povară se aşteaptă Germania să suporte.
Contribuabilii germani resimt încă povara bailout-ului de ordinul miliardelor de euro acordat grecilor în mai, care a dus la titluri negative în publicaţia Bild privitoare la indisciplina fiscală a grecilor şi la modul în care germanii frustraţi îşi anulau călătoriile în Creta ca semn de protest faţă de faptul că au fost obligaţi să plătească pentru excesele grecilor.
La şase luni distanţă, sentimentele faţă de Irlanda nu sunt încă la fel de acute, însă există o nelinişte în creştere legată de ideea ca Germania să fie nevoită să plătească din nou pentru o altă ţară europeană, în special pentru una al cărei venit anual pe cap de locuitor se ridică la aproximativ 34.000 de euro, peste nivelul de 30.000 de euro din Germania.
Sentimentul de nemulţumire este de asemenea alimentat de protestele în creştere ale liderilor irlandezi şi greci cu privire la faptul că Angela Merkel, cancelarul german, ar fi speriat pieţele de obligaţiuni şi ar fi provocat o creştere imensă a costurilor de finanţare ale Irlandei şi Portugaliei.

Dacă Irlanda va beneficia de un bailout UE, Germania ar urma să fie responsabilă de aproximativ o treime din fondurile de susţinere. Germania vrea să scape de acest rol, însă este în acelaşi timp conştientă că lupta în acest sens ar fi una zadarnică. Între timp, germanii de rând devin din ce în ce mai agitaţi.
În pofida economiei sale aflate în creştere puternică, atractivitatea Germaniei în faţa investitorilor a scăzut pe fondul crizei şi rolului său în cadrul bailout-urilor.
Dobânzile obligaţiunilor guvernamentale germane au urcat puternic în ultimele zile, iar contractele germane swap pe riscul de credit au crescut cu 21% în ultimele două săptămâni.
"Investitorii cer protecţie sporită pentru simplul motiv că cred că salvarea zonei euro ar putea veni cu costuri foarte mari pentru Germania", scrie Die Welt.
În ciuda predicţiilor unor economişti că Germania ar putea alege să iasă din zona euro, foarte puţine voci din Germania şi cu siguranţă niciun partid nu cer o astfel de mişcare dramatică. Cătălina Apostoiu