Privirile se îndreaptă cu îngrijorare asupra Spaniei, ţară „prea mare pentru a putea fi susţinută“

Autor: Catalina Apostoiu 21.11.2010

Din perspectiva celor mai mari fonduri de hedging ale lumii, considerate în mod tipic drept cei mai experimentaţi traderi de pe piaţă, zona euro se află acum în faţa unei mari întrebări: ce se va întâmpla cu Spania?, scrie Financial Times.

În timp ce politicienii europeni se confruntă cu criza din Irlanda, managerii de fonduri de hedging îşi îndreaptă deja atenţia asupra posibilităţii ca problemele din această ţară să se extindă în Portugalia şi Spania, devenind o criză sistemică pentru zona euro ca întreg.

"Problema irlandeză va fi soluţionată", spune Guillaume Fonkenell, director de investiţii în cadrul fondului Pharo. "Pentru noi, contagiunea este problema. Dacă piaţa îşi pierde încrederea în Spania, atunci toate pariurile cad. Spania este prea mare pentru a fi susţinută financiar".

Unele fonduri de hedging au pariat însă de ceva timp exact pe acest gen de scenariu.

În cadrul unei note trimise clienţilor, Bridgewater, cel mai mare fond de hedging al lumii, avertiza în luna februarie că Spania reprezintă cea mai mare temere a sa din zona euro.

Excesele se plătesc

"Conform aşteptărilor, guvernul spaniol a decis să aibă deficite bugetare mari care au fost finanţate cu împrumuturi mari, însă cu cât datoria creşte, cu atât această abordare se apropie de sfârşit", se arată în nota fondului.

"Considerăm datoriile suverane ale Spaniei mult mai riscante pentru că ni se pare că există un risc ridicat ca Spania să nu fie capabilă să vândă titlurile de care are nevoie pentru a-şi finanţa deficitele", susţin oficialii Bridgewater.

Fondurile de hedging au început deja să se protejeze împotriva unui default al obligaţiunilor spaniole, anticipând o criză în Spania în primul trimestru al anului viitor. Puţini traderi tranzacţionează cu absolută convingere totuşi.

"Poziţiile short sunt atât de aglomerate, încât nu au performanţe ", spune Konkenell.

Deşi admit că deficitul bugetar al Spaniei pe 2009 de 11,1% din Produsul Intern Brut s-a numărat printre cele mai ridicate din zona euro, miniştrii spanioli argumentează că pieţele financiare nu sunt conştiente de soliditatea finanţelor publice ale ţării în raport cu restul Europei.

Datoria publică a Spaniei ca proporţie din PIB se situa la 53% la sfârşitul anului trecut, sub media zonei euro de 79%. Nivelul este în continuare unul dintre cele mai scăzute din rândul economiilor occidentale, în pofida nivelului ridicat de emisiuni din ultimele luni.

Pariuri împotriva euro

Deşi puţini manageri au îndoieli cu privire la ce va urma, cea mai mare criză cu care s-a confruntat vreodată zona euro, cum se va ajunge la această situaţie nu este clar. Poziţia evidentă pentru majoritatea fondurilor de hedging implică a paria împotriva euro.

În contextul în care temerile privitoare la Irlanda, Portugalia şi Spania este de aşteptat să apese asupra monedei unice, unii manageri sunt dispuşi să parieze pe deprecierea euro şi să suporte consecinţele unei aprecierei a monedei după soluţionarea crizei irlandeze, aceştia considerând că moneda va scădea în mod inevitabil înainte de sfârşitul anului.

Însă a paria împotriva monedei este extrem de dificil, nu în ultimul rând din cauza complicaţiilor de pe pieţe provocate de ultimele acţiuni de relaxare cantitativă ale băncii centrale americane.

Managerii fondurilor de hedging urmăresc de asemenea interacţiunea complexă dintre băncile din zona euro şi economiile aflate la periferia zonei.

A paria pe scăderea acţiunilor băncilor din zona euro a devenit din nou o operaţiune atractivă pentru fondurile de hedging, chiar şi în contextul supravegherii BCE. Unele fonduri de hedging cred chiar că politica BCE a fost cea care a adâncit criza din regiune.

După cum arată analiştii Citigroup, operaţiunile de lichiditate ale BCE menite să atenueze tensiunea din sistemul bancar al zonei euro au încurajat băncile să acumuleze titluri guvernamentale de aici.

În timp ce managerii de fonduri au adoptat deja poziţii short cu privire la obligaţiunile guvernamentale, întrebarea este acum cât de acut se va simţi criza din nou în sistemul bancar.