Irlanda este forţată să ia 120 mld. euro şi să naţionalizeze băncile ca să nu fie sfâşiată de pieţe

Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană pregătesc un program de finanţare de 120 de miliarde de euro pentru salvarea Irlandei, cerând guvernului să crească taxele şi să naţionalizeze mai multe bănci, potrivit Sunday Times. PIB-ul Irlandei este de 160 mld. euro.

Oficialii europeni au negociat intens în weekend cu liderii de la Dublin pentru a pune la punct pachetul de susţinere pe care urmează să îl primească Irlanda, în condiţiile în care situaţia băncilor s-a agravat după ce a ieşit la iveală faptul că irlandezii şi-au retras masiv banii din bănci în acest an, scrie The Wall Street Journal.

Allied Irish Banks, al doilea cel mai mare creditor irlandez, a suferit un exod al depozitelor, clienţii retrăgând 13 miliarde de euro din conturile băncii începând cu ianuarie, ceea ce a făcut ca banca să devină dependentă de banii de la BCE.

Experţilor de la FMI şi UE li s-au alăturat specialiştii de la Agenţia de Management al Activelor din Irlanda pentru a şlefui ultimele detalii ale programului care se estimează că va pompa între 50 şi 100 mld. euro în economia "tigrului celtic". "Discuţiile au început la finalul săptămânii şi sunt deschise şi constructive", spune premierul irlandez Brian Cowen.

Autorităţile de la Dublin ar putea fi nevoite să adopte pentru următorii cinci ani un set de măsuri nepopulare ce urmează să însumeze anual 15 mld. euro prin reduceri de cheltuieli guvernamentale şi majorări de taxe.

Indicele bursier Stoxx Europe 600 a pierdut 0,3% din valoare săptămâna trecută, ca urmare a agitaţiei create de situaţia din Irlanda, dar moneda euro s-a apreciat în ultimele trei zile de tranzacţionare faţă de dolar după ce investitorii au speculat că planul de salvare pentru Irlanda va stopa criza datoriilor din Europa. Euro s-a apreciat cu 0,3% în faţa dolarului, până la 1,3689 euro/dolar.

Ţin cu dinţii de impozitul pe profit de 12,5%

Irlanda nu va modifica substanţial impozitul pe profit aplicat companiilor, unul dintre cele mai mici din Europa, şi nici planul pe patru ani de a reduce cheltuielile bugetare, spunea primul-ministru Brian Cowen înainte ca negocierile să se intensifice, scrie The New York Times.

"Spre deosebire de alte ţări, noi am făcut deja ajustările necesare", a declarat Cowen. "Impozitul pe profit de 12, 5% este transparent şi valoarea acestuia este o problemă exclusivă a guvernului", a completat Cowen. Premierul irlandez a făcut aceste declaraţii după ce marile companii americane ce îşi au sediul în Irlanda au avertizat că o majorare a impozitelor aplicate companiilor ar putea duce la un exod în masă al corporaţiilor. Avertismentul, lansat de executivi ai Microsoft, HP, Bank of America Merrill Lynch şi Intel, a atras atenţia cu privire la "impactul negativ al majorării impozitului de la 12,5% asupra capacităţii Irlandei de a atrage şi menţine investitorii străini."

Ministrul de finanţe din executivul de la Dublin Brian Lenihan a declarat că impozitele la care sunt supuse companiile, cele mai mici din zona euro, nu vor fi majorate, cu toate că o parte din politicienii europeni vor ca acesta să fie compromisul pe care Irlanda să îl facă pentru a primi ajutor din partea UE. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat că deşi majorarea taxelor nu este o condiţie pentru accesarea ajutorului internaţional, se aşteaptă totuşi ca Dublinul să acţioneze în acest sens.

"Este evident că atunci când te confrunţi cu o situaţie de acest gen poţi să acţionezi prin două componente: cheltuieli şi venituri. Nu îmi pot imagina că prietenii noştri irlandezi nu se vor folosi de această pârghie (majorarea taxelor - n. red.) pentru că au mai mult spaţiu de manevră în condiţiile în care taxele sunt mai mici decât în alte ţări", este poziţia preşedintelui francez.

De ce tac agenţiile de rating?

Agenţiile de rating au jucat un rol central în cadrul crizei financiare cu care se confruntă întreaga lume începând cu 2007, scrie The Guardian. Mai întâi, acestea au fost acuzate că au fost prea relaxate în evaluarea pachetelor de credite ipotecare care au înlesnit boomul nesustenabil ce a precedat blocajul pieţelor de credit. Apoi, în momentul declanşării declinului şi extinderii crizei datoriilor suverane, acestea au fost acuzate că au fost prea dure. Moody's, una dintre cele mai mari agenţii, a redus ratingul de credit al Greciei în momentul de apogeu al crizei, în aprilie, împingând ţara să recurgă la susţinere internaţională.

Totuşi, agenţiile au păstrat o tăcere ciudată din momentul în care Irlanda a început să alunece în criză. Standard & Poor's şi Moody's, care urmăresc schimbările semnificative ce afectează o companie, o ţară sau orice activ pe care-l evaluează, "monitorizează situaţia" din Irlanda. Fitch, cea mai mică din rândul agenţiilor de top, a emis o declaraţie la sfârşitul săptămânii trecute recunoscând problemele întâmpinate de băncile irlandeze în a se finanţa de pe pieţe. Ultimul comentariu făcut de agenţia S&P cu privire la Irlanda este datat 24 august, în timp ce ultimul comentariu al Moody's privitor la această ţară a apărut pe 5 octombrie. În mod surprinzător, Moody's şi Standard & Poor's au al patrulea cel mai ridicat rating ataşat Irlandei. În timp ce ratingul de top este AAA, de care marile ţări europene se bucură în continuare, Fitch are un rating AĂ pentru Irlanda, iar Moody's un rating Aa2 şi S&P AA-.

Oficialii de la Bruxelles au fost furioşi pe Moody's pentru retrogradarea ratingului Greciei în momentul de vârf al crizei. Mulţi specialişti de pe pieţe se aşteptaseră ca Irlanda să se fi aflat în centrul atenţiei agenţiilor în ultima vreme.

"Sunt uimit. Nu trebuie să fii adept al teoriei conspiraţiei pentru a considera această tăcere ciudată. Cred că UE contează pe agenţii să nu înrăutăţească situaţia", declară Gary Jenkins, din cadrul Evolution Securities.

UE nu vrea să păsuiască Atena cu împrumutul de 110 mld. euro

Autorităţile de la Atena se tem că nu vor reuşi să convingă oficialii FMI şi ai UE să extindă perioada în care Grecia trebuie să returneze împrumutul de 110 mld. euro primit în primăvară, scrie The Wall Street Journal. Premierul George Papandreou susţine că reprezentanţii FMI au fost de acord să extindă termenul de plată, însă autorităţile europene s-au opus. Şeful executivului grec adaugă că Atena încearcă să îşi recâştige credibilitatea în Europa. Totuşi analiştii consideră că este normal ca oficialii FMI şi UE să nu facă nicio concesie, mai ales că în prezent au loc negocieri cu Irlanda. Guvernul Papandereou a fost nevoit să adopte unul dintre cele mai dure pachete de austeritate dintre toate ţările europene pentru a reduce deficitul evaluat la 15,4% din PIB în 2009. Tăierile de cheltuieli publice au reuşit să reducă cu 14 mld. euro deficitul, aducându-l până la 9,4% din PIB, însă nu suficient pentru a atinge ţinta de 8,1% stabilită pentru anul 2010. Bugetul pentru anul 2011 propunea măsuri de reducere a deficitului de 9,1 mld. euro, însă specialiştii UE au cerut creşterea acestor măsuri până la 14 mld. euro. Grecia va avea în următorii cinci ani misiunea grea de a onora datorii contractate pe termen lung estimate la 84 mld. euro, alături de returnarea tranşelor către FMI şi UE. Cea mai intensă presiune asupra guvernului grec va avea loc în 2014-2015, atunci când autorităţile de la Atena vor fi nevoite să returneze 70 mld. euro pe an.

Săptămâna de foc

Luni

După ce randamentele obligaţiunilor pe zece ani emise de autorităţile irlandeze au atins niveluri de 8-9%, ţările europene şi-au exprimat temerile în privinţa declanşării unui efect de contagiune în economiile periferice ale zonei euro, scrie The Guardian. Liderii europeni au început să facă presiuni pe lângă guvernul irlandez pentru declanşarea unui plan de salvare, însă guvernul condus de Brian Cowen a respins posibilitatea ca Irlanda să devină "o nouă Grecie". Dublinul susţinea că ţara se poate finanţa până la jumătatea anului viitor, dar că au loc discuţii cu Comisia Europeană şi de Banca Centrală Europeană.

Marţi

Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta problema irlandeză, şi chiar dacă au intrat la discuţii declarând că Dublinul nu a făcut o cerere formală de ajutor, la finalul întâlnirii au fost lansate primele indicii clare că un plan de salvare s-ar putea contura. Comisarul european pentru probleme economice Olli Rehn a anunţat că o delegaţie UE-FMI se va deplasa la Dublin pentru a analiza probleme cu care se confruntă sectorul bancar.

Miercuri

Ministrul de finanţe britanic George Osborne s-a alăturat omologilor săi europeni la întâlnirea ECOFIN pentru a anunţa că Marea Britanie este pregătită pentru a interveni într-un potenţial plan de salvare a economiei irlandeze. "Irlanda este cel mai apropiat vecin al nostru şi este în interesul Marii Britanii ca economia irlandeză să aibă succes", declara oficialul britanic. Londra s-a grăbit să intervină în condiţiile în care băncile britanice au cea mai mare expunere faţă de economia Irlandei.

Joi

Guvernatorul băncii centrale din Irlanda a confirmat zvonurile care au plutit în aer toată săptămâna, precizând că economia irlandeză urmează să fie salvată cu ajutorul unui pachet de "zeci de miliarde" de la Uniunea Europeană şi FMI. Cu toate că anunţul a calmat pentru moment pieţele, presa din Dublin a înfierat clasa politică pentru umilinţa de a salva economia Irlandei din mila Germaniei şi a Marii Britanii.

Vineri

Allied Irish Banks, una dintre cele mai afectate bănci din Irlanda, a anunţat că deponenţii au retras anul acesta 17% din totalul depozitelor în valoare de 13 mld. euro. Lipsei de încredere a populaţiei în sectorul bancar i se adaugă şi revolta clasei politice, care a cerut aplicarea de măsuri pecuniare la adresa băncilor. Parlamentarii irlandezi susţin că ajutorul dat de FMI şi UE este cel mai umilitor moment prin care este nevoită să treacă clasa politică.

Sâmbătă

Executivul irlandez s-a reunit într-o şedinţă de urgenţă în weekend pentru a reuşi să prezinte planul de măsuri de austeritate pentru următorii patru ani în faţa parlamentului, înainte ca oficialii FMI să aterizeze la Dublin şi să preia o mare parte din libertăţile economice ale guvernului Cowen. Cele mai mari grupuri sindicale au anunţat că pregătesc ample mişcări de stradă, în timp ce oficialii britanici şi-au reafirmat temerile că fragilitatea economiei irlandeze contagiază celelalte state din zona euro şi pune în pericol existenţa monedei unice europene.