Tentativele de asasinat la adresa lui Ion C. Brătianu (I)/ de Cătălin Fudulu

La 2 decembrie 1880, ora 05.30 p.m., Ion C. Brătianu ieşea de la Camera Deputaţilor şi se îndrepta spre casă. Un cetăţean a sărit cu un cuţit la gâtul său. Sesizând intenţiile atacatorului, Brătianu a avut inspiraţia de a-l lovi peste braţ, astfel încât lovitura nu a atins gâtul, ci s-a oprit în palton, la nivelul pieptului. În lupta dintre cei doi, care a durat preţ de câteva secunde, Brătianu a fost zgâriat superficial la gât şi la cap. Pentru imobilizarea atentatorului au intervenit 2-3 deputaţi, ajutaţi de un uşier, după ce iniţial cuţitarul a fost lovit de către Goga cu bastonul în cap. Deplasat imediat la domiciliu, primul ministru a fost pansat de doi medici, care au declarat că starea sănătăţii sale era în afara oricărui pericol.

Atentatorul a fost închis. Cu prilejul interogatoriilor s-a constatat că arma folosită avea o lungime de 20 de cm. Atentatorul se numea Ivan Petraru, ex-profesor la Bucureşti şi Târgovişte. La data tentativei de asasinat activa ca funcţionar la Ministerul Finanţelor. În perioada profesoratului, când era şi director de şcoală în Bucureşti, şi-a însuşit remuneraţiile cadrelor didactice fugind în străinătate. Reîntors, a fost numit profesor la Târgovişte unde a şi editat cotidianul "Târgoviştea". A ajuns în Bucureşti în baza unei recomandări, fiind numit funcţionar la băuturi spirtoase.

În interiorul prefecturii poliţiei s-a desfăşurat un dialog interesant între Goga şi I. Petraru:

- Ce motiv te-a împins la această crimă?

- Amorea de patria!

- Amorea de patrie nu se probează cu lovituri de cuţitu.

- Ba da! Şi nu sunt singurul ce o probă de astu-felu. După mine voru veni şi alţii.

- Asta-i nebunie!

- Orice omu de inimă trebuie să scie a se sacrifica pentru patria.

După mine vor veni şi alţii!"

In imagine: Ion C. Brătianu