Filosoful şi istoricul american Hayden White vine la „Cultura bate criza”/ de Lucian Vasilescu

Andrei Pleşu faţă cu Jurnalul

Joi, 18 noiembrie, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I", a avut loc a treia conferinţă din seria "Cultura bate criza" (CuBaCri). Invitatul a fost eseistul şi filosoful Andrei Pleşu; tema discuţiei a fost "Jurnalul. Al cui?".

În prima parte a întâlnirii, Andrei Pleşu a vorbit despre diversele tipuri de jurnal personal ţinut zilnic de mulţi oameni, inclusiv de scriitori. Valoarea acestor jurnale este diversă, de la cea documentară la cea intelectuală şi morală - căutarea unui răspuns la acute probleme personale - ori la cea strict psihologică, de defulare în faţa unor cititori reali sau prezumtivi. Dacă interesul documentar imediat este adesea contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor, iar defularea ia aspecte rizibile - exemplele date de A. Pleşu au şi stârnit hohote de râs -, tocmai interesul personal al jurnalului este cel care, paradoxal, rezistă cel mai mult timpului. Acest interes nu se datorează unor "revelaţii" indiscrete din biografia autorului, ci faptului că mai toţi oamenii sunt frământaţi de aceleaşi probleme existenţiale, în ciuda diferenţelor de biografie; citindu-le, medităm deci asupra propriei noastre vieţi.

Fragmente din "Jurnalul de la Tescani", 1993, sau din "Note, stări, zile", 2010, ilustrează perfect temele de reflecţie ale autorului, Andrei Pleşu; citindu-le însă, nu putem să nu ne punem şi noi alte şi alte întrebări - a remarcat, în a doua parte a întâlnirii, Sorin Alexandrescu, profesor la Universitatea din Bucureşti, moderator şi iniţiator al seriei de conferinţe CuBaCri. Omul politic Andrei Pleşu, de mai multe ori în ultimii douăzeci de ani ministru, apoi consilier prezidenţial, nu se revelă ca atare în jurnal, dar modul lui de-a evacua evenimentele publice din text atrage la fel de mult atenţia precum cel de-a trimite simbolic la ele. Da, jurnalul spune, dar şi ascunde părerile autorului, la fel de semnificativ, a declarat Andrei Pleşu. Omul este plural, el nu poate fi redus numai la un singur rol social.

Discuţia s-a lărgit apoi la probleme legate de mentalitatea generală a românilor, comparaţi uneori cu alte popoare, în faţa unor evenimente precum cele din 1968, 1989 sau altele din istoria recentă. Este vorba aici nu numai de căutări personale, ci şi de de o filosofie generală în faţa vieţii, de reliefare mai curând ironică decât tragică a problemelor vieţii - au remarcat atât Andrei Pleşu, cât şi Sorin Alexandrescu.

După o scurtă pauză muzicală asigurată de tânărul violoncelist Ştefan Cazacu cu fragmente din suita nr. 3 de J.S. Bach, a urmat o lungă discuţie cu un public în mare majoritate foarte tânăr. Participarea extrem de numeroasă a acestuia, o parte, nevoită să urmărească discuţia în picioare, a continuat pe aceleaşi note grave, deşi întretăiate de glume. Conferinţa, ca şi dialogul ulterior, s-au bucurat vădit de un mare succes, datorită nu numai calităţii participanţilor, cât şi nevoii lor de-a discuta asemenea probleme, dincolo de vacarmul zilnic al unor false evenimente.

Seria de conferinţe "Cultura bate criza" îşi propune să expună publicului "oameni şi idei-forţă". "Cultura bate criza este un spaţiu al reflecţiei despre lume, despre noi înşine şi despre valori autentice; echidistant faţă de grupurile de putere, fără politizări şi vedetisme, nici acuzaţii ori victimizări inutile.", susţine Sorin Alexandrescu. Proiect de conferinte publice, CuBaCri continuă marţi, 30 noiembrie, ora 19.00, cu întâlnirea cu o figură cvasi-legendară, marele filosof şi istoric american Hayden White (foto 1) de la University of California at Santa Cruz, autor al unei lungi serii de cărţi, de la "Metahistory", 1973, la "The Fiction of Narrative", 2010.

Povestea Premiilor ASB

Vineri, 19 noiembrie s-a desfăşurat în Sala de Consiliu "I.L. Caragiale" a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti ceremonia de acordare a Premiilor Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul 2009. Premiile au fost acordate de un juriu format din Eugen Simion, Ioana Ieronim, Tudorel Urian, Radu Voinescu, Octavian Soviany.

Ceremonia a fost organizată de Primăria Sectorului 2 Bucureşti care a oferit, în afara părţii materiale a premiilor, şi câte un frumos trofeu de cristal laureaţilor. Domnul Primar Neculai Onţanu s-a implicat direct în realizarea proiectului şi a prezidat ceremonia. A fost a şasea ediţie a acestor premii sponsorizată şi organizată de Primăria Sectorului 2. În organizare, Domnul Primar a fost ajutat de doamnele Mariana Georgescu, director în Primăria Sectorului 2, Ruxandra Garofeanu, consilier pentru cultură al Primăriei şi Camelia Popescu, reprezentant al departamentului de protocol şi presă.

După cuvântul introductiv şi mulţumirile Asociaţiei faţă de gazde şi sponsori, preşedintele ASB a oferit domnului primar Neculai Onţanu un trofeu de onoare "pentru contribuţia excepţională la susţinerea culturii scrise" (foto 2) şi doamnei Gabriela Vrânceanu-Firea, o diplomă de merit, primită în numele publicaţiilor pe care aceasta le conduce (sponsorul tradiţional al premiilor de debut) de scriitorul Ciprian Chirvasiu.

Publicul, prezent în număr mare şi constituit preponderent din membrii ASB, i-a aplaudat cu căldură pe câştigători, care au rostit scurte alocuţiuni pline de spirit. Poetul Constantin Abăluţă a citit un text ocazional conceput în ziua în care a aflat vestea premierii volumului său.

Premiul Opera Omnia a fost decernat de Primarul Sectorului 2, în consens cu juriul, prozatoarei Gabriela Adameşteanu. Fiind plecată pentru un eveniment literar la New York, laureata a fost reprezentată de scriitoarea Doina Ruşti, iar preşedintele ASB a citit un mesaj transmis cu acest prilej de autoarea "Dimineţii pierdute". Academicianul Eugen Simion a oferit gazdelor şi membrilor juriului exemplare din recenta apariţie îngrijită de Academia Română a operei publicistice a lui Ioan Slavici, precum şi un volum omagial Eugen Ionesco criticului Dan Cristea, fost coleg de juriu timp de patru ani.

Premiile Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, filială a Uniunii Scriitorilor din România, se acordă, în noua formulă, de după 1989, din anul 1994 (atunci s-au decernat, ca şi în continuare, pentru anul editorial anterior - 1993). După o pauză de mai mulţi ani, Iosif Naghiu, secretar atunci al ASB, a reînfiinţat aceste premii, a obţinut an de an fonduri şi a organizat decernarea vreme de 10 ani (pentru anii editoriali 1993-2002). După dispariţia regretatului Iosif Naghiu în noiembrie 2003, ASB fiind coordonată de Horia Gârbea, premiile au continuat să fie decernate cu sprijinul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, la sediul acestei instituţii (pentru anii 2004-2009). În ultimii ani, primarul sectorului 2 a decis acordarea unui premiu Opera Omnia unui scriitor din Bucureşti de către Primăria Sectorului 2 în consens cu juriul. Laureaţii acestui premiu au fost pe rând: George Bălăiţă, Eugen Simion, Nicolae Manolescu şi Augustin Buzura, Ileana Mălăncioiu, Gabriela Adameşteanu. Tradiţional, ceremonia de acordare are loc toamna şi începe la ora 11 sub deviza: "Nu aşteptăm ceasul al 12-lea, premiem valoarea la timp". Doar în 2006, ceremonia a fost fixată într-o zi de 13 la ora 13.13 şi atunci un cutremur s-a declanşat în jurul orei 14 determinând reintrarea în tradiţie. În timp, numeroşi membri ai ASB şi debutanţi de talent, cei mai mulţi devenind membri ulterior, au primit acest premiu. Dacă am cita doar numele unora dintre cei care nu mai sunt azi printre noi, ar trebui să ne amintim de nume ca Iuliu Raţiu, Mircea Ghiţulescu, Ion Drăgănoiu, Marin Sorescu, Ion Stratan, Alexandru Condeescu, Ion Covaci.

Premiile ASB, ediţia 2010, au fost:

Pentru Proză: Ioana Drăgan - "Mafalda" (Ed. Allfa) şi Şerban Tomşa - "Gheţarul" (Ed. Cartea Românească);
Pentru Poezie: Lucian Vasilescu - "Aproape. Atât de departe. Close. so far away" (Ed. Vinea/ Integral) şi Constantin Abăluţă - "Iov în funicular" (Ed. Limes);
Pentru Dramaturgie: Olga Delia Mateescu - "Miere şi canapea" (Ed Palimpsest);
Pentru Critică, istorie literară, eseu: Gelu Negrea - "Dicţionarul subiectiv al personajelor lui I.L.Caragiale" (Ed. Cartea Românească);
Premiul special: D. Vatamaniuc - pentru contribuţia remarcabilă la realizarea ediţiilor critice din clasicii literaturii române;
Premiul pentru Debut: Laurenţiu Hanganu - "Memoria ecoului. Studii şi articole de istorie literară şi literatură comparată" (Ed. Saeculum I.O).

Expoziţie eveniment la European Art Gallery

European Art Gallery organizeaza in perioada decembrie 2010 - martie 2011, prima expozitie personala, la Bucuresti, a pictorului german nascut in Romania, Michael Lassel (foto 3). Michael Lassel este singurul pictor roman care a expus la British Museum (expozitia "Babylon - Myth and Reality" / 2008 - 2009). Artistul a fost ales Societar al Salonului de Toamna de la Paris inca din 1992. Pictura lui Michael Lassel este prezenta in muzeele din Germania, Singapore, Tokio sau la Tate Gallery din Londra si in colectiile Saatchi, ale familiei Baur, Elvetia, ale companiei Texaco Oil, SUA, ale Ducilor de Beaufort sau ale descendentilor lui Bonaparte. Vernisajul expozitiei va avea loc joi, 2 decembrie, ora 19, la European Art Gallery si va fi precedat de o conferinta de presa (joi, 2 decembrie, ora 11.00).

Ultimul proiect pe 2010 la Galeria Mora

In perioada 26 noiembrie - 15 decembrie 2010, la Galeria Mora (Bucuresti, strada Grigore Mora nr. 39) este deschisa expozitia "7:19" a artistei Irina Abaza (foto 4). Despre proiectul sau, autoarea spune: "7:19 este o poetica a asteptarii, o explorare vizuala a unui univers tensionat, populat de personaje atemporale, aflate intr-un spatiu inchis.

Fereastra ce delimiteaza acest spatiu captiv are valente multiple: ea poate reprezenta o legatura cu exteriorul, o posibila cale de evadare sau doar o sursa de lumina de care personajele se feresc.

Contrastul dintre cele doua lumi - cea a spatiului exterior (strain) si a celui interior (domestic si claustrofobic in acelasi timp) - este un simptom al dramei interioare a personajelor.

Asteptarea devine o staza, o discontinuitate, o evadare din real, o existenta intre doua lumi.

Personajele sunt surprinse intr-un mod voyeurist, expuse intr-o corporalitate vulnerabila, mute, inchise in propria drama. Privitorul ajunge astfel sa fie la randul sau un voyeur, un martor impotent al unei asteptari sterile, al carei mister il cuprinde, devenind chiar personajul pe care il priveste."

Irina Abaza (n. 1977) a absolvit Universitatea de Arte "N. Grigorescu" din Bucuresti in 2002 si este in prezent presedinte al Asociatiei din Pod si coordonatoare a programului de arta publica "I love Bucharest". Pe langa interventiile artistice in spatiul public, Irina Abaza se concentreaza in lucrarile sale de pictura pe surprinderea emotiilor si trairilor profund umane.

Din penitenciar la Muzeul Naţional de Artă Contemporană

Intre 25 noiembrie 2010 si 31 ianuarie 2011, Muzeul National de Arta Contemporana prezinta expozitia artistului Călin Dan - "Anturaju' si alte intamplari / Anturaju & Other Stories" (foto 5).
In perioada septembrie 2005 si mai 2007 Călin Dan a colaborat cu detinutii Penitenciarului Colibasi, pentru realizarea unui proiect sustinut de Biroul Arhitectului Guvernamental din Olanda (Atelier Rijksbouwmeester). Acest proces s-a materializat in mai 2007, prin realizarea spectacolului de teatru "Carne / Cane"despre perceptia sociala a delincventilor in Romania moderna. Conceputa si regizata de catre artist, piesa a fost interpretata de catre un grup de detinuti pe scena Teatrului Odeon. In urma aceluiasi proces, artistul a realizat in 2009 "Wings for Dogs / Aripi pentru caini", un video experimental reflectand asupra capcanelor comunicarii, si asupra felului cum percepem azi teme generale ca: responsabilitate, crima, destin, pedeapsa.
MNAC va prezenta in video instalatia "Anturaju' si alte intamplari" materialul documentar rezultat din editarea a aproximativ 60 de ore de conversatii cu detinutii, precum si cele doua rezultate precedente ale acestui proiect.

Expozitia va fi insotita de o publicatie si se va deschide cu o dezbatere despre modul in care arta publica poate aborda subiecte sociale sensibile. Invitatii propusi pentru sustinerea acestei discutii, sunt Jean Boumans (Huis voor de Kunsten Limburg; ex-curator al Atelier Rijsbouwmeester si coordonator al proiectului), Mariana Celac (arhitect si eseist), Dana Cenusa (Administratia Nationala a Penitenciarelor), Arno van Roosmalen(Director, Stroom, Den Haag), Bruno Stefan (sociolog, autor al "Mediului penitenciar romanesc").