Proiectele imobiliare grandioase ale Dubaiului sunt sufocate de datorii

Dubaiul nu va mai fi niciodată la fel, chiar dacă valurile de turişti se vor bucura în continuare de plajele aurii ale complexului hotelier Palm Jumeirah, autostrada Sheikh Zayed va fi de netraversat în vârfurile de sezon turistic, iar barurile şi cluburile de noapte vor transforma, conform obiceiului, noaptea în zi.

Ultimul an a schimbat radical planurile grandioase ale emiratului arab, punctul de cotitură care a declanşat efectele resimţite şi astăzi fiind data de 25 noiembrie 2009. În acea zi dezvoltatorul deţinut de stat Dubai World şi-a anunţat creditorii că nu îşi va putea achita la termen datoriile de aproximativ 25 de miliarde de dolari (18,4 mld. euro), iar situaţia va avea pe termen lung numeroase consecinţe asupra caracterului economic, financiar şi politic al emiratului, scrie The Guardian.

De la extaz la agonie

În luna februarie a anului trecut, grandoarea Dubaiului atingea apogeul. Însuşi conducătorul emiratului şeicul Mohammed bin Rashid al-Maktoum preconiza ca până în 2015, Dubaiul să devină "un oraş arab de dimensiuni globale, capabil să rivalizeze Cordoba sau cu Bagdadul". Asemănarea cu principalele leagăne de cultură din timpul imperiului islamic medieval arată cât de sus erau aspiraţiile conducătorilor.

Însă criza financiară a schimbat definitiv viziunea asupra viitorului. Dacă strategia pe termen mediu se baza pe o creştere anuală a Produsului Intern Brut de 13,5%, aceste performanţe economice sunt acum fanteziste.

Simon Williams, economist al băncii britanice HSBC pentru Orientul Mijlociu, este de părere că PIB-ul Emiratelor Arabe Unite a scăzut în anul 2009 cu 2,9% şi va avansa cu o rată modestă de 2% în 2010 şi de 4,1% în 2011. Creşterea economică pozitivă a federaţiei arabe pentru următorii ani se va datora în cea mai mare măsură emiratului Abu Dhabi, a cărui economie este susţinută de afacerile cu petrol. Creşterea economică a Dubaiului va înregistra o valoare negativă în 2010 şi zero în 2011, emiratul fiind în continuare "pus la pământ din cauza exceselor din anii trecuţi", este de părere Williams.

Povestea unei căderi

Boom-ul imobiliar din Dubai a avut la bază decizia din anul 2002 a autorităţilor de a permite străinilor să deţină proprietăţi în emirat.

Această măsură a dus la o explozie a preţurilor, vârful fiind atins în anul 2008, când ritmul alert al pieţei imobiliare făcea ca preţurile pentru apartamente şi vile să crească cu 10% pe săptămână.

Pentru o ţară fără rezerve semnificative de petrol, dar situată într-o regiune cu vaste resurse energetice, afacerile imobiliare deveniseră echivalentul aurului negru, acest sector reprezentând motorul economiei.

În prezent, banca americană de investiţii JP Morgan estimează că preţurile pentru proprietăţi vor continua să scadă până vor fi cu 80% mai mici faţă de nivelul atins în anul 2008. În prezent, preţurile sunt la 50% din maxim.

Efectele prăbuşirii pieţei imobiliare se ţin lanţ în Dubai. Aproape 1.000 de proiecte au fost anulate, conform statisticilor guvernului. Câteva dintre cele mai prestigioase (cum ar fi Burj Khalifa, cel mai înalt turn din lume) au fost terminate sau sunt în curs de finisare, însă acest lucru nu mângâie orgoliul rănit de renunţarea la adevăratele proiecte de anvergură ale emiratului. Iar în lipsă de prea multe opţiuni, guvernul a hotărât să revină la domeniile care aduceau economiei o performanţă viabilă înainte de boom-ul imobiliar - transport şi logistică, re-export, retail şi turism.

Şi sectorul financiar e la pământ

Cât despre rolul industriei serviciilor financiare în acest context nu se poate spune decât că este incert: criza imobiliară a ricoşat în sectorul financiar, lipsa de lichidităţi, băncile care nu au mai acordat credite şi creşterea bruscă a preţurilor fiind efectele cele mai dureroase. Dar poate dovada cea mai clară a interdependenţei dintre imobiliare şi finanţe este decizia Dubai World de a numi în funcţia de director de restructurare pe contabilul britanic Aidan Birkett de la Deloitte.

"Salvaţi imobiliarele!"

Deoarece mare parte din necazurile financiare ale Dubai World sunt concentrate în subsidiara Nakheel, dezvoltator care a construit mai multe insule artificiale, dintre care Palm Jumeirah, Birkett a spus hotărât: "Puneţi pe picioare Nakheel şi veţi intra pe drumul cel bun pentru a rezolva problemele Dubai World; stabilizaţi imobiliarele şi veţi stabiliza întreg Dubaiul".

Strategia lui Birkett, inspirată din experienţa recentă a prăbuşirii unor mari corporaţii britanice, a fost convingătoare pentru toţi creditorii gigantului dezvoltator care au acceptat semnarea unui plan de reeşalonare a celor 25 de miliarde de dolari datorii pentru o perioadă de 5 până la 8 ani.

Fondul Monetar Internaţional estimează datoriile totale ale Dubai la aproximativ 110 miliarde de dolari (81 miliarde de euro) - în care sunt incluse datoriile guvernului central, ale companiilor finanţate de stat (precum Dubai World) şi ale altor corporaţii - valoarea totală reprezentând 140% din Produsul Intern Brut.

În acest context, emiratul va scoate la vânzare propriile active pentru achitarea datoriilor - cel mai probabil va fi vorba despre chilipiruri din timpul boom-ului imobiliar, precum retailer-ul american Barney's, grupul canadian de entertainment Cirque du Soleil şi operatorul de vase de croazieră QE2.

Perlele Dubaiului

• Burj Al Arab se numără printre cele mai înalte clădiri din lume şi este totodată cel mai luxos hotel, fiind singurul de şapte stele din lume. Considerat a fi bijuteria Dubaiului, hotelul a fost dat în folosinţă în 2000 şi are o înălţime de 322 m.
• Burj Khalifa este cea mai înaltă clădire din lume, cu o înălţime de 818 metri. Bugetul total alocat pentru acest proiect a fost de 4,1 mld. dolari, iar dezvoltatorul său este Emaar, deţinut în proporţie de 32% de guvernul din Dubai.
• The World este un arhipelag artificial ce numără 300 de insule, construit pentru a simboliza continentele lumii. Dezvoltatorul proiectului este Dubai World.
• Insulele artificiale în formă de frunză de palmier, construite de Nakheel, subsidiară a Dubai World, vor adăuga odată ce vor fi finalizate încă 520 de kilometri la lungimea coastelor Dubaiului.
• Hydropolis va fi primul hotel subacvatic din lume. Dezvoltatorii săi pretind că va fi clasat la zece stele, iar o cameră va costa circa 5.000 de dolari pe noapte.