Ţările din Est regretă că şi-au reformat sistemele de pensii

Ţările cu probleme de lichiditate din Europa Centrală şi de Est revin asupra reformelor din sectorul pensiilor pentru a-şi menţine datoria publică sub control din cauza refuzului UE de a ţine cont de aceste schimbări în momentul calculării valorii datoriei, scrie Financial Times.

Sub presiunea Băncii Mondiale, multe ţări şi-au reformat sistemele de pensii cu un deceniu în urmă, făcându-le mai rezistente în faţa viitoarelor schimbări demografice prin obligarea salariaţilor în a-şi pune o parte din contribuţiile sociale obligatorii în fonduri private.

Nouă ţări membre ale UE, printre care şi România, cer o modificare a regulilor de contabilitate publică pentru că acestea întâmpină probleme din cauză că reglementările UE nu consideră fondurile de pensii respective drept publice, ceea ce împinge în sus nivelul datoriei publice.

În cadrul ultimei reuniuni a liderilor UE de la sfârşitul lunii octombrie, cele nouă ţări care cer schimbarea reglementărilor au câştigat un compromis, care nu modifică regulile, dar permite o perioadă de cinci ani în care datoriile create de reformarea sectorului pensiilor ar putea fi luate în considerare în momentul punerii în aplicare a pactului de stabilitate şi creştere, care stabileşte limite oficiale legate de datorii şi deficite publice în cadrul blocului.

Totuşi, Jacek Rostowski, ministrul polonez de finanţe, a declarat că "în lipsa unei schimbări a modului în care este calculată datoria publică a Poloniei, intrarea acestei ţări în zona euro va fi imposibilă".

Pentru a-şi respecta promisiunea de reducere a taxelor şi acoperire a deficitului care rezultă în finanţele publice, guvernul ungar a anunţat în octombrie că va redirecţiona componenta privată a pensiilor publice către bugetul de stat timp de 14 luni, extrăgând din aceste fonduri 380 de miliarde de forinţi (1,9 mld. dolari) anul viitor.

În plus, guvernul a anunţat că doreşte ca până la 90% din pensiile din pilonul doi să revină în sistemul de stat. Executivul intenţionează să utilizeze 530 mld. forinţi (2 mld. euro) din aceste active pentru finanţarea bugetului, ceea ce va permite Ungariei să atingă ţinta de deficit de sub 3% anul viitor.

Circa 3 milioane de unguri sunt obligaţi să plătească 8% din salariul brut în contul fondurilor private de pensii, care din 1997 au acumulat active de aproape 3.000 miliarde de forinţi (11 mld. euro). Decizia a stârnit nemulţumirea Stabilitas, asociaţia care reprezintă industria pensiilor private din Ungaria, iar economiştii avertizează că deşi guvernul îşi va atinge ţintele fiscale pe termen scurt, acesta acumulează probleme pentru viitor şi evită adoptarea unei reforme structurale mai semnificative.

În cadrul guvernului polonez, părerile par a fi împărţite. Premierul Donald Tusk a declarat că "nu vor exista turbulenţe sau schimbări radicale" în sistemul de pensii. Pe de altă parte însă Waldemar Pawlak, ministrul economiei, a declarat că o îngheţare temporară a plăţilor către pilonul privat, către care polonezii direcţionează în prezent 7,3% din salarii, ar putea fi "forţată de o situaţie de criză".