Cum au ajuns absolvenţi de Politehnică să conducă marile companii din IT

"Am fost de două ori la sediul central al companiei Hewlett-Packard din Palo Alto, California, şi ţin să vă spun că o vizită acolo seamănă cu cea a unui creştin la Ierusalim", mărturiseşte Radu Enache pentru săptămânalul Business Magazin (www.businessmagazin.ro), cel care conduce de un deceniu afacerile companiei în România. Caracterizându-se ca fiind un om ambiţios, harnic şi pasionat de istorie şi cultură, Enache spune că poziţia sa actuală de la HP este o încununare plăcută a unei activităţi profesionale de 17 ani. "Pentru a ajunge într-un loc trebuie să te pricepi la ceva, nu poţi să pui căruţa înaintea cailor. Trebuie să-ţi placă să înveţi şi să munceşti şi nu în cele din urmă să visezi, să îţi doreşti şi să ai ambiţia să ajungi undeva. Aşa am făcut şi eu!". Radu Enache afirmă că la HP se simte tânăr. De ce? "Pentru că fiind o companie americană, noi avem obligaţia să vorbim la persoana întâi singular, ceea ce vă daţi seama că pentru mine este un avantaj extraordinar."

Cea mai bună perioadă a lui în companie a fost acum doi ani, când HP a avut o creştere de circa 30% şi toate unităţile de business s-au dezvoltat, iar numărul total de angajaţi a ajuns la peste 2.000. "Din păcate, după o perioadă bună vine una rea. A fost foarte greu să conduc o companie în condiţiile în care îi scade businessul", adaugă Enache, referindu-se la criza care s-a manifestat începând cu sfârşitul lui 2008 şi în România. Are însă dorinţa şi ambiţia să crească businessul companiei în continuare. "Aş vrea ca HP să facă aici cifre similare cu cele din alte ţări central-europene, ceea ce ar reflecta maturizarea pieţei noastre."

Avantajul HP România faţă de alte filiale din lume este că aici cererea de forţă de muncă cu înaltă calificare este încă limitată şi atunci compania are şansa să atragă oameni foarte buni. Faţă de alte locuri, Enache a observat că în ţara noastră există, în special în rândul tinerilor, un entuziasm de a lucra la o multinaţională, de a-şi însuşi modul de lucru într-o companie "şi, de ce nu, entuziasmul de a lucra pentru o firmă americană". Iar în ultima perioadă, HP a angajat tineri, media de vârstă aici fiind de aproximativ 30 de ani.

Cum orice companie are plusuri şi minusuri, părţile negative la HP văzute de cel care o conduce sunt regulile stricte impuse de grupul-mamă. Este birocraţia internă de companie, care nu poate fi evitată. Dacă abordezi regulile şi procedurile ca pe o necesitate, poţi să găseşti soluţii, şi dacă respecţi procedurile, poţi să obţii rezultate mai bune decât dacă le-ai ignora, este de părere Enache.

De la conducerea Microsoft la antreprenoriat

La fel ca şi şeful HP, Călin Tatomir, cel care până săptămâna trecută a fost directorul general al Microsoft România, a lucrat toată viaţa în domeniul IT. Absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnice din Bucureşti, Tatomir a ocupat anterior poziţii de conducere în fostele reprezentanţe ale companiilor multinaţionale Digital şi Compaq din România. La Digital a condus diviziile de servicii, iar la Compaq a fost channel sales manager şi consumer business manager. Pe când era şeful vânzărilor Compaq, compania a câştigat licitaţia pentru informatizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în valoare de 120 milioane de euro, unul dintre cele mai mari contracte IT ale statului. "Tot atunci am introdus pentru prima dată laptopurile consumer în România", spune el. În 2001, când Compaq a fost preluată de Hewlett-Packard, Tatomir a părăsit compania pentru a-şi deschide propria afacere, un cabinet de consultanţă IT&C. Anul trecut, firma sa - CCT - a înregistrat o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro şi un profit de 470.000 de euro, care a fost reinvestit în dezvoltarea resurselor umane şi trainingul consultanţilor.

În ce priveşte bilanţul la Microsoft, Tatomir îşi declara pentru Ziarul Financiar satisfacţia că afacerile au reuşit să crească în ciuda crizei, pe toate diviziile, cu precădere pentru soluţia de planificare a resurselor companiilor (ERP) şi de gestionare a relaţiilor cu clienţii (CRM) Microsoft Dynamics, ale cărei venituri s-au triplat faţă de anul trecut. Pentru anul fiscal 2011, care a început la 1 iulie, Microsoft România estimează o creştere a afacerilor de 6%, dublu faţă de cea înregistrată în anul anterior. Tatomir spune că ţara nostră este vizibilă în Microsoft, atât prin performanţele subsidiarei, cât şi prin centrul global de suport tehnic. "Una dintre ţintele care mi-au fost propuse de corporaţie este ca România să treacă la un nivel de senioritate, care înseamnă practic intrarea pe piaţă cu întreg portofoliul de soluţii", adaugă el. Aceasta va fi însă misiunea noului şef al Microsoft România, care i-a preluat funcţia - polonezul Ronald Binkofski. În ce îl priveşte pe Călin Tatomir, se va dedica din nou antreprenoriatului.

Şi Sorin Mândruţescu, la fel ca Radu Enache şi Călin Tatomir, are o experienţă vastă în domeniul IT. Fost agent de publicitate, jurnalist şi bancher (timp de şapte ani a lucrat în Bancorex), a venit la Oracle România în 2001, ca director de vânzări pentru aplicaţiile software dedicate zonei de servicii financiare, dar s-a ocupat şi de coordonarea unor proiecte IT, precum procesul de design şi aplicare a strategiilor IT pentru BCR. Din 2004 a preluat responsabilităţile operaţiunilor din Bosnia-Herţegovina, iar în scurt timp şi pe cele privind alte 11 ţări din Europa de Sud-Est.

Sunt printre cei mai loiali angajaţi

Tot din categoria managerilor care au crescut în companie face parte Mihai Tudor, şeful IBM. El lucrează pentru IBM încă din anul 1993, când a făcut un stagiu timp de jumătate de an la fabrica de producţie a calculatoarelor IBM din Wangaratta, Australia, pentru ca în 1994 să se alăture reprezentanţei IBM în România. În perioada 1998-2002, Tudor a fost director de vânzări, după care a fost promovat la Viena, ca director de vânzări hardware . În 2006 a revenit în ţară ca director general.

În fine, dar nu în cele din urmă, un tânăr care ocupă o poziţie puternică într-o companie internaţională este programatorul Teodor Cimpoeşu, managing director al Kaspersky Lab România. Înainte de a prelua conducerea subsidiarei locale a producătorului rus de soluţii de securitate, în 2008, Cimpoeşu a lucrat cinci ani în companie, ca project manager. Absolvent de Cibernetică în 2000, are o experienţă de peste şapte ani în industria software, între care trei ani în cadrul furnizorului de software Gecad, fondat de omul de afaceri Radu Georgescu, unde a lucrat în echipa care a dezvoltat antivirusul RAV şi a condus proiectul de dezvoltare a soluţiei RAV Enterprise.

Dacă Mândruţescu, Enache sau Tudor au început de jos în companiile în care au ajuns manageri, cei care conduc subsidiarele Adobe şi Lenovo în România au venit din mediul antreprenorial. Aurel Neţin, directorul Lenovo România, declară acum că lucrul cel mai bun care i s-a întâmplat pe plan profesional a fost înfiinţarea propriei companii IT, în 1994, pe care a condus-o până în 2004. "Încununarea carierei mele de IT este dată de prezenţa într-o multinaţională precum Lenovo", comentează şeful Neţin, care lucrează în compania chineză încă din 2005, de la deschiderea ei în România.

"E provocator să fii director la Lenovo", mărturiseşte Neţin, motivând prin faptul că, având propria sa firmă, venea dintr-o lume unde el era cel care conducea, iar apartenenţa la o corporaţie presupune o sumedenie de proceduri stricte, venite pe cale ierarhică. "Dar sunt o persoană optimistă, care ştie să se descurce în faţa provocărilor", completează el tonic, referindu-se în special la cea mai grea perioadă a sa de când se află la conducerea Lenovo. "Am avut o etapă foarte dificilă la două trei luni după ce m-am angajat, pentru că, sincer vă spun, ca să ajungi într-o poziţie de top într-o corporaţie trebuie ca înainte să fi lucrat tot într-o poziţie de top într-o corporaţie ori să fi crescut în corporaţia aia şi să fi depăşit toate etapele. Eu am ajuns direct în top", afirmă el. "Există o anumită structură, acum mă descurc, însă atunci când m-am lovit prima dată de ea a fost destul de greu, am avut un oarecare şoc. Oricum, peste cinci ani de zile mă văd tot aici şi sper să fiu tot cât mai în top."

"Singurul român din conducerea Adobe la nivel mondial sunt eu"

Un fost antreprenor care conduce în prezent subsidiara din România a unui gigant internaţional este şi Alexandru Costin. "Singurul român din conducerea Adobe la nivel mondial sunt eu, care am fost promovat la Senior Director şi sunt parte din Adobe Senior Leaders", spune Costin, care a terminat Politehnica din Bucureşti şi are un masterat în economie. A fondat în anul 2001 InterAKT, cu o investiţie de 2.000 de euro, alături de Bogdan Rîpa. "Primul an a fost cel mai greu, pentru că nu aveam bani, nu aveam viziune şi nu aveam clienţi", îşi aminteşte actualul director al Adobe România. Compania, care a avut prima dată sediul într-o cameră de cămin din campusul Regie, a fost cumpărată în anul 2006 pentru 20 de milioane de dolari de grupul american Adobe, care dorea să aibă un centru de cercetare şi dezvoltare în România fără a porni de la zero.

Trecerea de la antreprenoriat la managementul într-o companie multinaţională a fost o adevărată provocare şi pentru Costin. "Profesional, trebuia să învăţ mecanismele dintr-o companie multinaţională", evocă el, iar una dintre schimbările pe care trebuia să le asume este rafinarea stilului de conducere. "Sunt un conducător destul de autoritar, cer foarte multe de la oameni", admite şeful Adobe România.