Creşterea salariilor nete ale bugetarilor cu 15% costă statul 1,4 mld. euro

Autor: Adelina Mihai 25.11.2010

Un bugetar care are astăzi un salariu net de 1.000 de lei va încasa începând cu luna ianuarie a anului viitor un salariu net de 1.150 de lei, cu 15% mai mare? Surse din Ministerul Finanţelor spun că da, iar Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, spune doar că este vorba de o creştere a salariilor brute.

Dar tot surse din Finanţe spun că statul are nevoie de 1,4 miliarde de euro în plus pentru majorarea salariilor nete ale bugetarilor şi este foarte greu de lămurit de unde vor veni aceşti bani suplimentari.

"Nu avem informaţii pe ce surse de finanţare se fundamentează creşterea salariilor nete cu 15%", spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical, susţine că această creştere cu 15% a salariilor este deja acceptată de către experţii FMI şi cuprinsă în bugetul de anul viitor şi are ca fundament proiecţiile macroeconomice făcute de experţi.

Pentru anul viitor, Guvernul a alocat un buget de aproximativ 9,3 miliarde de euro (39 mld. lei) pentru salarizarea bugetarilor, în condiţiile în care în instituţiile statului ar trebui să rămână 1,29 milioane de angajaţi până la 31 decembrie 2010, mai puţin cu 26.000 faţă de cât erau la finele lunii septembrie 2010.

Surse din apropierea Ministerului de Finanţe spun că această creştere de 15% ar fi posibilă numai cu o majorare semnificativă a numărului de disponibilizări în 2011 faţă de cele 15.000 anunţate. La un salariu mediu net de 500 de euro al unui bugetar, cheltuiala totală lunară a statului este de 1.000 de euro, deci pentru o economie de 1,4 miliarde de euro care să permită majorarea cu 15% a salariilor ar trebui disponibilizaţi în plus 115.000 bugetari cu salariul mediu. Dacă vor fi disponibilizaţi 60.000 de bugetari, economiile ar putea ajunge la 700 de milioane de euro.

Sursele citate au arătat că s-ar mai adăuga la disponibilizări şi renunţarea la cel de-al 13-lea salariu şi la primele de vacanţă, dar nu se cunoaşte care este valoarea acestora.

Atunci când sunt întrebaţi care este certitudinea că bugetarii vor avea salarii nete majorate cu 15% anul viitor, reprezentanţii ministerelor Muncii şi Finanţelor răspund cu o altă întrebare: "Cum adică?". Ei susţin că majorarea se va aplica pentru toţi bugetarii.

"De la 1 ianuarie 2011 se va aplica şi majorarea salarială de 15% şi legea cadru a salarizării unitare. Am ales ca referinţă pentru majorare nivelul salarial din luna octombrie şi nu din iulie (prima lună în care s-a aplicat reducerea de 25% - n. red.) pentru că este posibil ca în luna iulie să nu se fi făcut încadrările de către toţi ordonatorii de credite. În plus, luna octombrie era ultima lună încheiată până la momentul în care am discutat legea", susţine Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, cel care s-a ocupat încă de anul trecut de elaborarea legii salarizării.

Majorarea salarială e fundamentată pe creşterea economică prognozată de anul viitor, fără însă a exista o lege în acest sens.

"Atât îşi poate permite România în momentul de faţă, ţinând cont de realităţile crizei în care încă ne aflăm şi de necesitatea de încadrare în ţinta de deficit de 4,4 % în 2011, o masă salarială de 39 de miliarde de lei pentru 1,290 milioane bugetari. Creşterea economică prognozată conform analizelor efectuate de către Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială este de 1,5 - 2% în 2011 cu condiţia ca România să nu abandoneze drumul reformelor pe care le-a început", a spus premierul Emil Boc.

La mijlocul clasamentului

Dificultatea în a înţelege şi a analiza procesul restructurării prin care trece aparatul administrativ pleacă din faptul că administraţia aruncă pe piaţă cifre şi date care nu sunt susţinute cu documente şi cifre clare şi asumate de instituţiile statului.

Salariile ar urma să crească, în 2011, cu 15%. Toate salariile, drept urmare şi cele de 10.000-12.000 de euro, care încă mai sunt în sistemul bugetar, în ciuda anului de austeritate pe care îl traversăm. Restructurările în sectorul bugetar ar urma să continue. Dar administraţia nu ştie sau nu raportează pe structuri de poziţii bugetare câte secretare, câte educatoare, câţi medici, câte asistente sunt plătiţi de la buget.

Tăierea salariilor cu 25% din urmă cu cinci luni a avut la bază lipsa de claritate, de anticipaţie a evoluţiei economiei. Restructurarea aparatului a întârziat un întreg an 2009. Când s-a văzut cu vistieria goală, soluţia statului nu a mai fost decât reducerea drastică a salariilor.

În ultimii ani, sectorul bugetar a crescut în România foarte mult. În ultimii cinci ani, de pildă, numărul angajaţilor în Ministerul Administraţiei şi Internelor a crescut cu 50%.

Dar comparativ cu alte ţări, România nu este chiar una dintre cele mai stufoase birocraţii din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor Eurostat, la nivelul UE numărul angajaţilor din administraţie şi interne a fost de 15,54 milioane de persoane, adică în jur de 8,7% din totalul populaţiei ocupate din Uniune.

Comparativ cu alte ţări, România nu are o birocraţie stufoasă. România are 2,2% funcţionari în administraţia publică, apărare şi asigurări sociale raportat la numărul total al populaţiei, în timp ce Cehia are 3,1%, Franţa 4,5%, Polonia 2,7%, Marea Britanie 3,1% şi chiar Suedia 2,7%.

Aşadar, oricât s-ar spune că în România birocraţia este sufocantă, statisticile arată că numărul de angajaţi bugetari nu e mare raportat la populaţie.

De unde atunci povara care apasă asupra bugetului plăţile ce trebuie făcute pentru salariile bugetarilor? Problema cea mare este nivelul încasărilor bugetare ca pondere în PIB - 31% din PIB - în vreme ce în ţările mai bogate acest procent variază între 40-50%.