Mugur Isărescu: România a trecut prin cinci crize financiare în ultimii 20 de ani şi din cauza lipsei de educaţie în finanţe

Autor: Tempea Ovidiu 28.11.2010

Măsurile coerente de politici economice se văd cu întârziere în nivelul de trai, iar lipsa educaţiei financiare face ca populaţia să le penalizeze din puncte de vedere politic, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2000, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, fost premier în urmă cu zece ani.



"Alegerile (din 2000 - n.r.) au fost pierdute într-o manieră normală pentru cine ştie în ce măsură se pot îmbina ciclurile politice şi economice, au fost pierdute de guvernul pe care l-am condus. Percepţia de mai bine s-a simţit puţin, dar reformele economice au fost dure, mai ales în 1998 şi 1999, dar şi în 2000 (...) Ciclurile economice şi politice n-o să se suprapună dacă nu educăm populaţia din punct de vedere financiar. Măsuri coerente din punctul de vedere economic se văd cu întârziere, există o defazare, chiar dacă ai creştere economică (...) Multă lume mi-a spus atunci «a fost bine c-aţi redresat economia, dar s-a văzut mult mai târziu în nivelul de trai»", a afirmat Isărescu la conferinţa "Guvernarea 1996 - 2000 evaluarea din perspectiva ultimilor zece ani".

Fostul premier spune că unul dintre obiectivele pe care şi le-a stabilit în anul 2000 a fost organizarea de alegeri libere şi corecte într-un mod ireproşabil.

"Din moment ce am pierdut atât de glorios nu cred că mai există vreun dubiu (...) Alegerile au fost libere, corecte, neforţate, s-a plătit tributul, după mine exagerat, pentru reformele economice, în special de Partidul Ţărănist. Nu m-am simţit deloc jignit că m-au făcut ţărănist când am plecat, deşi adevărul este că dacă am vreo legătură tradiţională, bunicii mei au fost liberali."

Vorbind despre actul de guvernare, Isărescu a amintit că România a trecut prin cinci crize financiare în ultimii 20 de ani "şi tot nu s-a învăţat minte", sugerând ulterior că lipsa educaţiei financiare este cauza acestui comportament.

"Se spune despre români, prin străinătate, că dacă acum apare un nou Caritas în Piaţa Unirii se găsesc 200.000 de inşi care să meargă acolo. Atât de jos este educaţia financiară."

Nu este adeptul acordurilor cu FMI, dar le-a semnat pe toate

Isărescu, care ocupă postul de guvernator de peste 20 de ani, susţine că nu este adeptul acordurilor cu FMI şi nu se aştepta să mai fie nevoie de astfel de aranjamente după atâta vreme, dar sunt necesare întrucât rezolvă o problemă de conformare la nivel executiv. "Nu sunt deloc adeptul relaţiei cu FMI. Acum doi ani am fost într-o întâlnire ca aceasta. Am spus că îmi pare rău că trebuie să mă retrag, dar mă duc la BNR pentru că au început negocierile cu FMI, era ianuarie-februarie 2009, şi am spus atunci că nu mă aşteptam ca după 20 de ani eu, cel care am deschis negocierile cu Fondul, să mai ajungem la mâna Fondului. Dar aceasta este o chestiune de conformare. Prima chestiune în discuţiile cu Fondul, pe care noi nu vrem s-o înţelegem, este ownership-ul, să-ţi asumi programul. Prima condiţie cu FMI este să fii proprietarul măsurilor, să-ţi asumi proprietatea măsurilor. Nu doar ca să se spele pe mâini. Ei ştiu din experienţa atâtor ani că fără ownership implementarea măsurilor este falsă, dacă guvernul nu este responsabil."

Şeful băncii centrale consideră că actul de guvernare din 2000 şi până la aderarea la UE a fost coerent tot ca urmare a constrângerilor acordurilor cu FMI.

"Îmi pare rău s-o spun, dar continuitatea şi coerenţa guvernelor din 2000 până în 2007, atât cât a fost ea, a fost asigurată tot de acordurile cu Fondul", a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR consideră că este nevoie în prezent de un consens politico-social de genul celui stabilit în anul 2000, în mandatul său ca premier.

"Aud că acum ne trebuie o strategie, dar nu orice de strategie, ne trebuie un consens politic, iar în 2000 acest consens s-a atins, dincolo de podul de la Snagov, de bătălia politică, de faptul că coaliţia pe care am condus-o, o spun cu regret, a pierdut alegerile în mod evident, dar acel consens politic, social, s-a realizat şi nu este un lucru mic (...) Ideea aceea de consensualizare, inclusiv a sindicatelor şi a societăţii civile, a fost un efort uriaş, să aduci şi elita intelectuală, academia, s-a dat şi o binecuvântare din partea cultelor atunci (...) Până în 2007 partidele s-au ţinut de acel program (...) Cred că anul 2000 a mai dat şi o anumită continuitate în actul de guvernare, nu numai din dezbaterea aceea, o anumită ţinută."

Probă de sinceritate: N-am fost pregătiţi să intrăm în UE

Fostul premier a amintit că resortul pentru acel consens din 2000 l-a reprezentat aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv pentru care a insistat să rămână în calendarul 2007, deşi era incert dacă România va fi destul de pregătită pentru a face acest pas.

"Dacă e să fim sinceri, n-am fost pregătiţi să intrăm în 2007 în Uniunea Europeană, iar liberalizarea contului de capital este o dovadă", a spus Isărescu.

Şeful băncii centrale a mărturisit că, dincolo de eforturile întreprinse în perioada în care a condus guvernul, ştia chiar înainte de a prelua coordonarea executivului că economia românească îşi va reveni în 2000.

"Ştiam că economia se redresează că ştiam să citesc indicatorii. La BNR se vedea, aici n-am mers chiar pe pojghiţă, era aproape o certitudine că economia se va redresa, deşi a fost un an 2000 dezastruos în agricultură. A fost un reviriment al producţiei industriale extraordinar, dar n-a venit de la sine. Acel guvern avea la bază şi un raport bun, nu unul prost al Băncii Mondiale", a detaliat Isărescu.

Remeş, cel mai bun ministru de finanţe

Oficialul BNR a amintit că pe baza acelui raport şi a relaţiilor pe care le avea România cu FMI s-a adoptat un program de redresare economică, prin care impozitul pe profit a fost redus de la 40 la 25%, iar la impozitul pentru exportatori până la 5%, ceea ce a creat locomotiva redresării economiei româneşti. Ca rezultat, la finele anului 2000 veniturile companiilor şi în special ale exportatorilor au fost aproape duble. "Îmi păstrez punctul de vedere că ministrul Remeş (Traian Remeş, fost ministru al finanţelor) a fost foarte eficient, ştia dedesubturile, stăpânea aparatul. Redresarea din 2000 a însemnat un ciclu lung. Şi acum am reduce, dar nu mai ai ce să mai reduci. În '98 sau '99 politicile n-ai fost prociclice, au fost strânse şi ai avut de unde să relaxezi. Din păcate, la noi relaxările au avut loc în 2007 şi 2008 şi cu creşteri de cheltuieli. Nu mai ai de unde relaxa", a completat Isărescu.

Guvernatorul BNR a mai spus că insistă pentru un consens pe problemele mari ale ţării, "că nu s-au terminat", pe obiective, dar şi pe liniile directoare şi coerenţa în politic

Amintiri despre proiectul euro

Guvernatorul BNR a evocat discursul de retragere al fostului economist şef al BCE Otmar Issing, care avertiza că euro este un proiect neterminat, întrucât zona nu are o politică fiscală comună, iar cooperarea între state este îngreunată de interesele naţionale.

"Am asistat la plecarea din postul de economist-şef al BCE a celui considerat tatăl euro şi şi-a încheiat discursul spunându-ne: «Domnilor, nu uitaţi, euro este un proiect neterminat, are un singur picior stabil, banca centrală europeană şi politica monetară, are un picior care oricând se poate frânge, politica fiscală comună europeană este înlocuită cu un pact de stabilitate - spunea el - care nu ştim cum va lucra în momente de criză. Şi al treilea picior care nu există, cooperarea, aici sunt încă interesele statelor»", a citat din memorie Isărescu.

Şeful băncii centrale a amintit că o concluzie similară despre cooperarea europeană a fost trasă şi la întâlnirea Trilateralei organizată în octombrie la Bucureşti.

"67% din germani vor euro renunţând la marcă. Ştiţi ce spuneau nemţii prin '70? Cred în Dumnezeu şi marca germană. Au renunţat pentru euro, dar vor un euro care să semene cu marca, nu un euro care să semene cu drahma."