Liderii europeni au lucrat contra cronometru pentru a finaliza detaliile ajutorului financiar acordat Irlandei

Miniştrii de finanţe din zona euro s-au strâns ieri la Bruxelles pentru a-şi da acordul cu privire la ajutorul financiar de 85 de miliarde de euro acordat Irlandei, la numai o zi după ce protestele împotriva guvernului au paralizat Dublinul, scrie presa străină.

Liderii europeni s-au grăbit să vină cu o soluţie concretă în cazul problemei irlandeze în weekend pentru a evita o nouă săptămână fierbinte şi pentru a opri extinderea crizei în Portugalia şi Spania, ţări care în ultimele zile s-au aflat sub o presiune imensă din partea investitorilor şi ale căror costuri de finanţare au crescut rapid.

Negocieri intense

Surse din cadrul UE au declarat că oficialii Comisiei Europene, ai Băncii Centrale Europene şi ai FMI au încheiat negocierile cu executivul de la Dublin după numai zece zile.

Sursele au mai spus că valoarea pachetului se ridică la 85 de miliarde de euro, sumă ce a fost vehiculată în presa străină încă de la începutul negocierilor. Nu a fost făcută o declaraţie oficială cu privire la detaliile pachetului până la închiderea ediţiei, dar existau speculaţii că dobânda se va ridica la 6%, peste cea percepută Greciei, de 5,2%.

Uniunea Europeană îi mai cere Irlandei să naţionalizeze Bank of Ireland, în ciuda asigurărilor pe care oficialii irlandezi le-au dat cu privire la stabilitatea băncii.

Autorităţilor li se cere să pompeze câteva miliarde de euro în cadrul creditorului pentru a duce capitalul de bază Tier 1 la peste 12% din active, peste valoarea cerută de noile reglementări Basel III. Surse au declarat că o astfel de măsură va majora semnificativ participaţia statului, care în prezent deţine 36% din acţiuni, şi va dilua deţinerile celorlalţi acţionari.

S-au luptat să convingă pieţele

Liderii europeni au dus o luptă asiduă pentru a izola Irlanda şi a-i convinge pe investitori că nu există o legătură între problemele Dublinului şi Portugalia, văzută drept următoarea piesă de domino care va pica. Problemele din Portugalia s-ar putea extinde rapid în Spania, cel mai mare creditor al ţării.

Oficialii de la Lisabona au declarat că zvonurile privind presiunea pe care BCE şi o serie de guverne europene o pun asupra Portugaliei pentru a accepta un ajutor extern sunt complet false. "Nu există pic de adevăr în aceste zvonuri", a declarat un purtător de cuvând al guvernului portughez. "Nu a existat niciun fel de presiune asupra Portugaliei pentru a cere asistenţă financiară, iar ţara nu are nevoie de susţinere externă."

Randamentele obligaţiunilor Portugaliei au crescut vineri după ce o sursă anonimă din cadrul ministerului de finanţe din Germania a spus că un ajutor extern acordat Portugaliei ar împiedica criza să ajungă în Spania.

"Trebuie să îi atenţionez pe investitorii care mizează pe apariţia unor probleme în Spania că greşesc şi că acţionează împotriva propriilor interese", a declarat şi primul-ministru spaniol Jose Luis Zapatero.

Săptămâna de foc prin care a trecut Europa s-a resimţit şi în cursul monedei unice, care a pierdut 3%, fiind tranzacţionată la 1,3244 dolari, în timp ce bursele europene au scăzut în linie.

Indicele paneuropean Dow Jones Stoxx 600 a scăzut cu 1,1%, iar acţiunile cu cele mai abrupte scăderi au fost cele ale băncilor. Bank of Ireland a pierdut într-o săptămână 45% din valoare, în timp ce Banco Santander a scăzut cu 12%, iar BNP Paribas cu 8,5%.

Bulgaria lansează un atac dur la adresa UE

Ministrul bulgar de finanţe a criticat în termeni duri instituţiile europene care nu au fost capabile să preîntâmpina criza din zona euro, potrivit BBC News. Simeon Djankov a declarat că a fost implicat în discuţii de constituire a unor noi organisme de supraveghere, însă nimeni "nu a îndrăznit să întrebe ce s-a întâmplat cu instituţiile actuale". Totuşi, ministrul bulgar a arătat clar că Bulgaria, care a aderat la UE în anul 2007, doreşte în continuare să devină parte a zonei euro. "Odată ce creezi o nouă monedă ai nevoie de instituţii potrivite, iar problemele din ultima vreme au demonstrat că nu dispunem de instituţiile respective", a declarat Djankov. Ministrul bulgar a adăugat că actuala abordare, de creare a mai multor organisme de supraveghere pentru bănci, firme de asigurări şi alte sectoare, nu este o soluţie. "Nimeni nu îndrăzneşte să întrebe ce s-a întâmplat cu actualele instituţii", a declarat ministrul de finanţe, acuzând Comisia Europeană şi BCE de insuficientă rigurozitate în monitorizarea economiilor ţărilor din zona euro. Djankov a criticat de asemenea Eurostat, organismul de statistică oficial al UE, spunând: "Nu au ştiut de problemele cu care se confrunta Grecia, de problemele Irlandei? Se pare că nu s-au deranjat să realizeze suficiente analize", a declarat Djankov. Cătălina Apostoiu

Pe scurt

Jim O'Neill, fostul economist-şef al Goldman Sachs şi actualul preşedinte al Goldman Sachs Asset Management, a declarat că zona euro va fi nevoită să demareze un proces amplu de armonizare fiscală şi politică dacă moneda unică europeană va supravieţui actualei crize, scrieThe Telegraph. O'Neill, cel care a inventat acronimul BRIC, atribuit celor mai mari ţări emergente (Brazilia, Rusia, India şi China), mai spune că moneda euro ar trebui să aibă ataşată o "primă de risc" şi că este supraevaluată cu cel puţin 10%. "Euro ar trebui să aibă o primă de risc. Este scump comparativ cu valoarea reală. Cred că valoarea reală este de 1,2 dolari pentru un euro", spune O'Neill. În prezent euro se tranzacţionează la circa 1,32 dolari. Alexandru Matei

Valoarea mare a datoriilor pe care băncile spaniole trebuie să le refinanţeze anul viitor ar putea afecta solvabilitatea Spaniei şi ar putea face ca ţara să fie următoarea pe lista statelor europene care au primit ajutor financiar internaţional, scrie The Telegraph citând un raport al diviziei de investiţii a Barclays. În primele patru luni din 2011 statul şi băncile spaniole trebuie să strângă de pe pieţele financiare 70 de miliarde de euro. "În viziunea noastră, provocările pe care Spania le are în faţă sunt substanţiale, iar posibilitatea îmbunătăţirii perspectivelor va fi slabă până ce guvernul şi băncile nu trec de primăvara lui 2011 şi de nevoile de finanţare din această perioadă", conform analiştilor britanici. Alexandru Matei

Zlotul polonez a scăzut la cea mai redusă valoare din ultimele patru luni, iar obligaţiunile statului au scăzut din cauza temerilor cu privire la înrăutăţirea crizei datoriilor din Europa şi după ce agenţia Fitch a recomandat guvernului să reducă deficitul, scrie Bloomberg. Zlotul a pierdut 1,6%, până la 4,0441 unităţi/euro, cea mai redusă valoare din 26 iulie încoace. Randamentele obligaţiunilor pe zece ani în zloţi au crescut cu 0,11%, până la 6,18%, în timp ce bursa a pierdut 2,1%. Zlotul a pierdut în total săptămâna trecută 2,8 procente. Deficitul bugetar este estimat să ajungă la 7,9% din PIB în acest an, în creştere de la 7,2% anul trecut, ceea ce a "redus credibilitatea previziunilor fiscale ale Poloniei, consideră agenţia Fitch. Alexandru Matei

Grecia ar putea obţine o prelungire a perioadei de rambursare a împrumutului de 110 miliarde de euro primit de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, de la 6 la 11 ani, a declarat Poul Thomsen, oficial al FMI însărcinat cu problema ajutorului primit de statul elen. "Avem posibilitatea extinderii perioadei de rambursare, de la circa 6 ani la 11", a afirmat Thomsen. Primii doi ani, în care Grecia trebuie să ramburseze cea mai mare parte din datoriile către UE şi FMI, sunt consideraţi critici. Potrivit termenilor de rambursare, necesarul de împrumut al Greciei va depăşi 70 de miliarde de euro pe an, în perioada 2014-2015, faţă de 55 miliarde euro pe an în intervalul 2011-2013. Anca Dumitrescu

Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero (foto) s-a angajat să aplice reforme economice profunde, cât mai curând posibil, în încercarea de a convinge investitorii în obligaţiuni să continue finanţarea ţării, transmite Bloomberg. Reformele vor avea loc în domeniul legislaţiei muncii, sistemul de pensii şi al energiei, dar şi pentru creşterea concurenţei în rândul furnizorilor de bunuri şi servicii. "Guvernul s-a angajat să continue reformele. Schimbările vor face economia mai productivă şi mai competitivă", a spus Zapatero. Spre deosebire de alte naţiuni din zona euro, Spania este pe cale să atingă ţintele fixate pentru deficitul bugetar, care a scăzut cu 47,3% în perioada ianuarie-octombrie, faţă de intervalul similar din 2009. Anca Dumitrescu

Parlamentul şi Comisia Europeană vor un mecanism de interzicere a tranzacţiilor de tipul "short-selling" (vânzare în lipsă) cu obligaţiuni de stat, de la începutul anului 2011, dar se confruntă cu opoziţia Marii Britanii, îngrijorată că astfel ar creşte costul împrumuturilor. Oficiali ai executivului comunitar, care face eforturi să ţină sub control costurile de finanţare ale unor ţări precum Irlanda şi Portugalia, consideră că dreptul de interzicere a acestor operaţiuni ar împiedica speculatorii să agraveze astfel de probleme. Comisarul pentru piaţa internă Michel Barnier va aborda această problemă la o întâlnire cu miniştrii economiei şi finanţelor de la începutul lunii decembrie, a declarat un oficial din UE. "Dacă ai creat un mecanism, poţi interveni mai bine. Suntem convinşi că este justificat să avem această posibilitate", a spus oficialul. Anca Dumitrescu