Ce-i lipseşte online-ului mobil românesc?

Pe internetul mobil există în prezent în toată lumea peste trei milioane de site-uri adaptate special ecranelor de mici dimensiuni ale telefoanelor mobile. În România însă, numărul paginilor dedicate ajunge cu greu la 100, din lipsă de conţinut şi de interes din partea companiilor pentru acest mediu ca formă de promovare, scrie Business Magazin.

Ajung să consum mai mult de jumătate din traficul de internet pe mobil, pentru că accesez site-urile în versiunea obişnuită, aşa cum apar şi pe calculator", se plânge Cristina Toma, o tânără arhitectă în vârstă de 27 de ani care are internet pe telefonul mobil de aproape doi ani. Plăteşte aproximativ patru euro pe lună pentru 250 MB de trafic şi, deşi e-mailul şi socializarea sunt destul de sus pe lista activităţilor online pe mobil, internetul pe telefon este pentru Cristina esenţial mai ales în activitatea ei, atunci când este pe teren şi are nevoie de varii informaţii ajutătoare pentru proiectele de care se ocupă. "Şi n-ar fi doar atât, dar dacă am nevoie de o adresă sau pur şi simplu caut o cafenea unde să ies cu prietenele, dau aproape invariabil peste site-uri aglomerate, cu multe poze, care se încarcă greu şi care consumă."

Principala problemă pentru Cristina şi, asemenea ei, pentru majoritatea utilizatorilor de internet mobil este lipsa site-urilor special adaptate pentru ecranul de mici dimensiuni al telefonului mobil, care să afişeze informaţia într-un mod mai compact şi mai lesne de citit, dincolo de optimizarea pe care o fac anumite browsere de acces la internet, precum Opera Mini. Dacă în lume numărul paginilor de internet optimizate pentru internetul mobil a depăşit anul acesta trei milioane, "în România n-am reuşit să identificăm nici măcar 100, majoritatea de divertisment sau de ştiri", spune Dan Vîrtopeanu, directorul general al Voxline Communications, companie ce lucrează în prezent la un director unde să fie înregistrate toate site-urile româneşti importante care au şi o versiune pentru mobil.

Practic, online-ul pe mobil este astăzi cam în acelaşi stadiu în care era internetul tradiţional la sfârşitul anilor '90, când a fost nevoie de doi ani ca numărul paginilor web să sară de la 150.000 la peste două milioane, potrivit unui studiu realizat recent de dotMobi, compania din spatele iniţiativei de popularizare a domeniilor de internet .mobi, speciale pentru telefoane. În zona mobilă, în doi ani a fost făcut un pas chiar mai mare, de la 150.000 de versiuni mobile în 2008 la cifra actuală de trei milioane, semn că potenţialul de creştere este totuşi mai ridicat decât în cazul internetului tradiţional.

Degeaba însă, dacă în România acest progres se întâmplă greoi, iar discrepanţa dintre tendinţele internaţionale şi cele locale continuă să fie foarte mare. Din punct de vedere tehnic, lucrurile au fost deja puse la punct; operatorii de telefonie mobilă pun la dispoziţia utilizatorilor de mai multă vreme serviciile necesare, la preţuri care în ultimii ani n-au făcut decât să se reducă. Mai mult, prin strategia şi ofertele din piaţă se vede cu ochiul liber că internetul mobil este unul dintre elementele-cheie pe care operatorii mizează pentru a creşte în următorii ani pe o piaţă de telecom ce s-a contractat de la 4,6 miliarde de euro în 2008 la 4 miliarde de euro anul trecut. Cel mai afectat a fost tocmai segmentul comunicaţiilor mobile, pe fondul reducerilor de cheltuieli de aproape jumătate de miliard de euro făcute de consumatori în perioada de criză.

Fiecare dintre furnizorii de servicii de telefonie şi internet mobil contribuie la promovarea versiunilor mobile ale site-urilor româneşti, prin intermediul portalurilor proprii, de genul celui al Orange, Vodafone Live sau al web'n'walk lansat de Cosmote. "Aplicaţiile personalizabile din web'n'walk oferă informaţii pe scurt din principalele site-uri mobile din Romănia şi redirecţionează apoi consumatorii direct către acestea", dă un exemplu Gabriel Ioniţă, senior managerul responsabil cu dezvoltarea produselor şi serviciilor la Cosmote. Vodafone România a dezvoltat chiar un serviciu în vederea publicităţii pe mobil, AdPlus, prin care site-urile de mobil să poată afişa mesaje comerciale, util în special publicaţiilor cu versiuni speciale pentru telefoane.

"Site-urile de ştiri stau cel mai bine la capitolul prezenţă pe mobil", apreciază Orlando Nicoară, directorul executiv al Apropo Media, divizia de online a grupului Mediafax. În rest, "site-uri adaptate pentru ecranul telefonului mobil sunt în continuare foarte puţine, iar eforturile făcute pentru dezvoltarea nişei nu prea au avut rezultat", adaugă şi Vîrtopeanu, fără a lua în calcul şi versiunile mobile mai numeroase ale blogurilor. Banca Transilvania este unul dintre puţinele exemple de companii cu site adaptat telefoanelor mobile, la începutul anului. Decizia a urmărit comunicarea mai prietenoasă şi mai rapidă cu consumatorii, pe m.btrl.ro fiind disponibile detalii despre ofertele băncii, despre dobânzi şi comisioane, dar şi cotaţii ale fondurilor de investiţii ale BT Asset Management. "Prin formula de site dedicată telefoanelor mobile venim cu o premieră pe piaţa bancară în domeniul promovării şi al comunicării", spunea la acel moment Robert Rekkers, directorul general al Băncii Transilvania.

Din perspectiva companiilor care s-ar putea orienta către mediul online pe telefon, principala problemă ar fi faptul că deocamdată nu există o bază suficient de mare de utilizatori ai acestui tip de servicii şi, prin urmare, o investiţie într-o versiune dedicată a site-ului nu se justifică atâta vreme cât publicul potenţial rămâne restrâns. La sfârşitul anului trecut existau în România aproximativ 4,5 milioane de telefoane mobile capabile să acceseze internetul pe baza unor abonamente sau servicii preplătite corespunzătoare.

Nu toţi posesorii de mobil îl folosesc însă ca să intre pe internet. Un studiu recent realizat de compania britanică de cercetare Loudhouse Research arată că posesorii de telefon mobil capabil de navigare pe internet îl folosesc cu precădere tot pentru serviciile de voce, SMS şi multimedia, accesul online fiind mai jos pe lista de activităţi, la acelaşi nivel cu funcţia de GPS a telefonului. Iar pe piaţa de la noi, nici vânzările de smartphone-uri nu au ajuns la o masă critică - ele reprezintă 10-12% din numărul total de telefoane vândute şi 17% din sumele cheltuite pentru astfel de achiziţii, după calculele recente ale lui Karsten Wildberger, directorul comercial al Vodafone România. Anul trecut au fost vândute în jur de 400.000 de bucăţi, cifră care ar putea fi în scădere anul acesta, iar în total în România există circa două milioane de smartphone-uri.