Bugetul pe 2011: Statul îşi propune o scădere drastică a cheltuielilor, cu 2,2% din PIB

Autori: Claudia Medrega , Iulian Anghel 28.11.2010

Guvernul îşi propune să cheltuiască aceeaşi sumă în lei în 2011 ca în 2010, dar aceasta înseamnă în termeni reali o ajustare foarte dură, nefăcută în 2009 şi 2010, de 2,2% din PIB.

România trebuie să ajusteze anul viitor deficitul bugetar la 4,4% din PIB, de la nivelul de 6,8% din PIB prognozat pentru acest an, iar guvernul a decis ca această ajustare să se facă în special pe seama reducerii drastice a cheltuielilor.

Planurile sunt foarte ambiţioase în ceea ce priveşte ajustarea cheltuielilor, care ar urma să se reducă cu circa 2,2% din PIB, de la 39,1% din PIB la 36,9% din PIB, în condiţiile în care ponderea veniturilor în PIB va urca doar de la 32,3% la 32,5% din PIB, deci cu 0,2%.

Autorităţile vor încerca astfel să facă anul viitor ceea ce nu au reuşit să facă nici în 2009, nici în acest an, când s-a înregistrat o diminuare modică a cheltuielilor bugetare ca pondere în PIB. În 2009 ponderea cheltuielilor în PIB a fost de 39,4%, faţă de 37% din PIB în 2008, în timp ce pentru 2010 este estimată la 39,1%.

Astfel, cheltuielile pentru 2011 sunt estimate la 200 mld. lei, sumă egală în valoare nominală cu estimarea pentru 2010 după rectificarea bugetului, în condiţiile care, iniţial, în bugetul pentru 2010 cheltuielile totale erau prognozate la 208 miliarde de lei, deci cu 8 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) mai mult.

Ponderea în PIB scade pentru că PIB-ul este prognozat că va creşte la 544 de miliarde de lei, faţă de 512 miliarde de lei estimat pentru 2010.

Scăderea ar urma să se facă de la cheltuielile cu personalul (-1,6 mld. lei, până la 40,6 mld. lei), la bunuri şi servicii (-1,6 mld. lei, până la 27,3 mld. lei) şi subvenţii (-0,6 mld. lei, până la 5,8 mld. lei).

"Bugetul a fost făcut destul de târziu. A fost depăşit termenul (de 15 octombrie - n.red.). Cel mai probabil întârzierea s-a datorat tergiversărilor legii salarizării unitare. Sperăm să fie aprobat cât mai repede. Îl vom analiza şi vom emite o opinie", a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Pe partea de încasări autorităţile par să se hazardeze din nou, ca şi în anii trecuţi, cu un proiect de buget optimist.

Dacă la nivelul bugetului de stat este estimat un plus de venituri de aproximativ 15%, pentru bugetul consolidat sunt prognozate încasări mai mari cu aproape 7% în 2011 comparativ cu încasările din acest an, riscând o supraestimare a posibilităţilor de a strânge impozite.

Analiştii au recomandat prudenţă în construcţia bugetară susţinând că o creştere de 7% a veniturilor ar fi posibilă doar în ipoteza revenirii economiei în teritoriul pozitiv, cu o creştere de cel puţin 2%, ceea ce nu este deloc sigur.

Guvernul mizează anul viitor pe încasări mai mari la bugetul de stat din accize, impozit pe venit şi mai ales TVA (prognoză de plus 20% la venituri, până la aproape 43 mld. lei, adică 10 mld. euro), estimările de încasări din impozitul pe profit fiind prognozate în scădere.

"Prognozele pe partea de venituri sunt destul de optimiste, în special la TVA. Creşterea încasărilor ar fi posibilă pe două direcţii. Pe partea de accize vor fi operate unele majorări, având în vedere că au fost modificate plafoanele la nivelul Uniunii Europene, iar România este sub acest nivel la unele produse. De asemenea, au fost eliminate unele facilităţi existente şi s-a consolidat baza de impozitare a contribuţiilor sociale", afirmă Emilian Duca, partner al BDO Tax.

În ceea ce priveşte plusul de aproape 20% din încasările din TVA, Duca se declară sceptic, în condiţiile în care este dificil de crezut că va fi o revenire puternică a consumului intern.

Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe venituri totale de 80,8 mld. lei şi cheltuieli în sumă de 108,4 mld. lei, cu un deficit de 27,6 miliarde lei.

Cine primeşte şi cine pierde bani

În 2011, comparativ cu 2010, mai mulţi bani ar urma să primească ministerele Muncii, Mediului, Agriculturii şi Transporturilor, în vreme ce la alţi ordonatori principali de credite se înregistrează tăieri de fonduri.

Astfel, bugetul Ministerului Muncii creşte de la 29,4 mld. lei la 33,6 mld. lei, care include şi bugetul de pensii.

Ministerul Agriculturii va avea la dispoziţie 11,6 mld. lei, cu 1,4 mld. de lei mai mult comparativ cu acest an (10,2 mld. lei execuţie preliminată). Ministerul Mediului va primi cu 500 mil. lei peste suma anticipată în acest an, de 1,8 mld. lei. Bugetul Ministerului Transporturilor creşte şi el uşor de la 11,53 mld. lei la 11,57 mld. lei.

La celălalt pol, o scădere importantă se înregistrează la Ministerul Sănătăţii, de la 7,1 mld. lei (execuţia preliminată în 2010) la 4,4 mld. lei, proiecţie bugetară în 2011 - reducere care înseamnă 40%. Este adevărat că bugetul iniţial al Sănătăţii, în 2010, era de 4,2 mld. lei, ceea ce ar însemna că sistemul primeşte mai mulţi bani decât se estima în bugetul iniţial de anul trecut. Creşterea bugetului în acest an de la 4,2 mld. lei iniţial la 7,1 mld. lei preliminat ar putea fi explicată prin faptul că statul şi-a plătit o serie de arierate în sistemul medical la insistenţele FMI. Scăderea poate fi şi ea argumentată prin faptul că mare parte din spitale au trecut în administraţia locală, iar banii ajung aici prin intermediul bugetelor locale.

O scădere importantă se observă şi la Ministerul Apărării - de aproape 30%, de la 6,7 mld. lei preliminat pentru 2010 la 4,7 mld. lei în 2011.

De altfel, administraţia a admis în acest an, de mai multe ori, că nu există bani pentru cumpărarea avioanelor multirol, iar bugetul nu face decât să sublinieze acest lucru. De mai puţini bani va avea parte şi diplomaţia, bugetul Ministerului Afacerilor Externe având, în 2011, alocate 530 mil. lei de la 864 mil. lei alocaţi la începutul anului (808 mil. lei, bugetul preliminat în acest an).

Cu aproape 15% a fost redus şi bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor - 9 mld. lei, faţă de 10,5 mld lei, bugetul estimat în 2010.