Recensământul agricol, prima radiografie a sectorului după cinci ani de primit bani europeni

Recensământul agricol, care va fi efectuat din decembrie 2010 până la sfârşitul lui ianuarie a anului viitor, este prima radiografie făcută agriculturii locale în ultimii ani, în contextul în care autorităţile nu au răspuns niciodată la întrebarea: Ce am făcut cu banii primiţi de la Uniunea Europeană în agricultură?

Ultimul recensământ a fost realizat la sfârşitul lui 2002 - începutul lui 2003.

"Au trecut doi ani de pregătiri în care am luat fonduri de preaderare şi alţi trei ani de la intrarea în Uniune. Profilul agricol s-a schimbat fundamental. Vom vedea care este situaţia în raport cu 2000 pentru a începe să conturăm politici sectoriale coerente. Nu poţi pleca însă la piaţă dacă nu numeri mai întâi banii pe care îi ai în portofel", este de părere Aurel Badiu, şef serviciu al departamentului de cercetare statistică din cadrul Ministerului Agriculturii.

Întrebat fiecare ministru în parte, din 2007 până în prezent, cum s-a îmbunătăţit situaţia agriculturii după injecţia cu bani europeni, fiecare s-a mulţumit să scoată în faţă numărul contractelor semnate cu fermierii şi valoarea acestora. Realitatea era total diferită însă, cele mai multe sume rămânând pe hârtie din cauza lipsei cofinanţării. Efectele intrării acestor bani nu au fost puse pe tapet niciodată.

O altă problemă este numărul animalelor, pentru care subvenţiile se dădeau în funcţie de declaraţiile făcute de fermieri în 2008. Aşa se face că ţăranii au luat timp de doi ani bani pentru vacile deţinute în 2008, chiar dacă au vândut din ele sau chiar dacă au mai cumpărat pentru a-şi dezvolta afacerea.

"Recensământul făcut în 2002-2003 nu şi-a arătat rezultatele. Politica agricolă s-a făcut haotic. Sunt sigur că azi numărul animalelor este mai mic decât atunci pentru că ţăranii nu au fost stimulaţi să crească animale. Şi în cazul suprafeţelor agricole nelucrate este la fel. Odată cu reducerile de personal, nici oameni nu mai sunt la direcţiile agricole care să înregistreze datele statistice, aşa că de multe ori apar cifre eronate, ca pe timpul lui Ceauşescu, în ce priveşte volumul de cereale obţinut în fiecare judeţ", spune Culiţă Tărâţă, proprietarul TCE 3 Brazi, companie care exploatează cea mai mare suprafaţă de teren agricol, circa 60.000 de hectare.

Omul de afaceri afirmă însă că de data aceasta Ministerul Agriculturii şi Guvernul trebuie să vină cu măsuri pentru stimularea fermierilor după ce vor vedea care este adevărata imagine a agriculturii.

Recensământul, care va însemna o reactualizare a datelor privind suprafeţele agricole existente, efectivele de animale, sistemele de irigaţii, numărul producătorilor agricoli şi nivelul de dotare a fermelor, va începe concomitent în toate judeţele pe 2 decembrie.

"Numărăm să vedem ce avem. Vom vedea câte structuri de subzistenţă şi semisubzistenţă avem, cu ce cantităţi de produse agricole au ieşit agricultorii în piaţă, chiar dacă nu au fost fiscalizate, iar de asta depinde strategia pentru agricultură. În funcţie de rezultate vom încerca să corectăm deficienţele", declară Aurel Badiu.

Organizarea şi efectuarea recensământului general agricol se va realiza de către Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, sub coordonarea şi controlul Comisiei Centrale pentru Recensământul General Agricol 2010. Finanţarea totală a organizării recensământului, care este distribuită pe trei ani, ajunge la circa 30 mil. euro, dintre care 4 mil. euro de la UE. Informaţiile din teren vor fi culese de 38.000 de recenzori.

Conform normelor Uniunii Europene în domeniul statistic, fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensământ general agricol o dată la zece ani.

La ultimul recensământ, autorităţile anunţau că "doar astfel sistemul de vânzare a produselor agricole va fi mai bine organizat, iar acordarea de facilităţi, subvenţii şi credite pentru sporirea producţiei agricole, va fi reală". Cu toate acestea, vacile vândute au continuat să ia subvenţii, la fel ca şi terenurile nelucrate.

Noul recensământ va arăta cât din producţie merge către autoconsum şi cât spre piaţă, cât se tranzacţionează fără acte, asta în cazul în care fermierii vor recunoaşte că nu folosesc acte în momentul vânzării în târguri sau oboare, ce suprafeţe sunt irigate şi care sunt metodele de irigare, ce suprafeţe sunt cultivate ecologic, care este parcul de utilaje agricole, câţi oameni lucrează în agricultură, care este vârsta lor sau cine a luat fonduri europene.

Din datele pe care le deţine Ministerul Agriculturii, în prezent peste un milion de ferme realizează agricultură de subzistenţă şi doar 1% din ferme au peste 100 de hectare.

Cei mai mulţi agricultori, peste 351.000, au peste 70 de ani, în timp ce doar 10.000 sunt tineri fermieri, având sub 30 de ani.