Pe ce prestaţii sociale pentru 10 milioane de români cheltuieşte anual statul 2 mld. euro

Peste 10 milioane de români beneficiază de diferite forme de ajutoare sociale care costă statul, anual, în jur de 8,8 mld. lei (2 mld. euro - cifră avansată de fostul ministru al muncii, Mihai Şeitan). Ministerul Muncii anunţă că lucrează la un "Cod social", care să reunească toate aceste ajutoare şi să le acorde doar acelora care au nevoie de ele.

În lipsa unui sistem informatic care să cuantifice situaţia este greu de spus cifra exactă a beneficiarilor, dar şi a numărului de ajutoare acordate. Presa a relatat situaţii în care persoane care beneficiau de ajutoarele pentu nevăzători conduceau maşini. În ultimele luni, după ce a început reevaluarea persoanelor cu dosare de handicap, zeci de mii de astfel dosare au devenit suspecte de a fi false.

Numărul celor care beneficiază de ajutoare sociale a crescut puternic în ultimii ani. Doar într-o singură lună, în septembrie curent, pentru cele 43 de tipuri de ajutoare sociale aflate în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale au fost cheltuite 652 mil. lei. Însă ajutoarele acordate de comunităţile locale sunt şi ele importante - peste 3 milioane de familii beneficiază de ajutoare de încălzire, de pildă. Pentru principalele 10 tipuri de ajutoare sociale statul cheltuieşte anual 5-6 mld. lei.

1. Anul trecut a existat o dezbatere ca aceste alocaţii să fie plătite, fie în funcţie de veniturile părinţilor, fie să fie acordate doar acelor copii cu o situaţie materială dificilă, pe considerentul că alocaţia reprezintă, de fapt, un ajutor social. Actualmente, alocaţia este o sumă fixă (42 de lei lunar) care se acordă oricărui copil de peste doi ani, până la cel puţin 18 ani. Copii cu handicap beneficiază de un supliment.

2.Alocaţia familială complementară se acordă familiilor sărace ale căror venituri (salarii, asigurări sociale de stat, indemnizaţii, burse, ajutoare) pe membru de familie nu depăşesc 470 de lei. Cuantumul ajutorului este în funcţie de numărul copiilor în întreţinere - (50 lei pentru familia cu un copil, până la 70 de lei pentru cea cu peste 4 copii).

3.În România, au existat, în medie, în ultimii ani, 200.000, de familii formate dintr-un singur părinte care au primit ajutor. Acesta se asigură în funcţie de numărul de copii în îngrijire - de la 70 de lei lunar pentru o familie cu un singur copil până la 90 de lei pentru familia cu patru copii şi peste.

4.Indemnizaţia pentru creşterea copilului este cel mai mediatizat subiect al ultimelor zile, după ce Guvernul a anunţat că intenţionează să reducă perioada în care se acordă acest ajutor, de la doi ani, la un an. Cuantumul este de 600 lei sau, opţional, 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 de lei.

5.Se acordă de la bugetele locale prin transfer de la bugetul de stat pentru însoţirea persoanelor cu handicap vizual grav. Cuantumul ajutorului reprezintă echivalentul salariului net al unui asistent social debutant cu studii medii din unităţile de stat.

6.Este o indemnizaţie lunară în cuantum de 202 lei pentru adultul cu handicap grav şi în cuantum de 166 lei pentru adultul cu handicap accentuat.

7.Acordarea acestui ajutor a fost sub semnul întrebării după ce s-a descoperit în urma controalelor dispuse de guvern că mii de beneficiari primesc acest ajutor fără drept. Nu se acordă în funcţie de vârstă. Este o sumă într-un cuantum de 91 de lei pentru adultul cu handicap grav, în cuantum de 68 de lei pentru adultul cu handicap accentuat şi de 33,5 lei pentru adultul cu handicap mediu.

8.Este un venit minim garantat care se asigură în trepte. El reprezintă 125 de lei pentru o persoană singură, 225 de lei pentru familiile formate din două persoane şi ajunge până la 462 de lei pentru familiile formate din cinci persoane (se adaugă câte 31 de lei pentru fiecare membru în plus al familiei).

9.Găzduirea în aceste cămine este pe o durată nelimitată. Numărul paturilor existente în căminele de bătrâni este insuficient, de
vreme ce, pentru a fi ocupate, se fac liste de aşteptate. Organizaţiile neguvernamentale contribuie şi ele. Anul trecut, existau 40 de cămine de bătrân subvenţionate de organizaţii neguvernamentale, care adăposteau peste 2.500 de bătrâni.

10. Sunt servicii care se prestează celor care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub venitul net lunar pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Constă în două mese calde pe zi, pentru o perioadă de maximum 90 de zile.

Cum taie Guvernul 800 de milioane de lei de la şomeri în 2011

Un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Muncii arată că Guvernul vrea să schimbe modalitatea de acordare a indemnizaţiei de şomaj, lege care, potrivit unor estimări ale ZF, ar aduce o economie de 800 de milioane de lei anul viitor.

Statul a cheltuit în acest an 4,1 miliarde de lei pentru plata indemnizaţiilor unui număr mediu de 700.000 de şomeri, iar în proiectul de buget pentru 2011 este estimată o creştere de până la 720.000 a celor care vor intra în evidenţele Agenţiei Naţionale petru Ocuparea Forţei de Muncă şi care urmează să primească indemnizaţii de şomaj în cuantum de 4,2 miliarde de lei.

Până în prezent, indemnizaţia de şomaj reprezenta un procent de 75% din salariul minim (de 600 de lei brut în 2010), însă reprezentanţii Guvernului vor să înlocuiască baza de calcul de până acum cu un indicator social de referinţă, cu valoare mai scăzută - de 500 de lei.

"De la şomeri nu prea mai ai ce să iei, pentru că nu poţi să dai afară jumătate de milion de oameni în doi ani şi să te plângi că nu ai bani pentru plata şomerilor. Reducerile ar trebui făcute acolo unde sunt cheltuielile cele mai mari, adică la salariile mari şi la achiziţii. În 20 de ani de când urmăresc bugetele, nu am văzut o execuţie bugetară făcută cum trebuie. Ca să putem vedea ce se întâmplă acolo, trebuie să existe o transparenţă mai mare, un tablou mai complet, pentru că nu poţi să pui la investiţii şi un creion şi o maşină", a spus profesorul Vladimir Pasti din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Indicatorul social de referinţă a apărut prima dată în 2008, într-o lege prin care se dorea stimularea angajărilor, pentru că prezenta anumite facilităţi pentru angajatorii care recrutau persoane cu handicap sau care îşi instruiau angajaţii şi primeau subvenţii dacă îi ţineau în plată pentru o anumită perioadă. În prevederile legii, prin care s-a stabilit inclusiv valoarea de 500 de lei a indicatorului, se preciza că acesta reprezintă unitatea de referinţă pentru toate prestaţiile băneşti din bugetul asigurărilor sociale, însă cu excepţia indemnizaţiilor de şomaj.

Dacă statul ar fi păstrat aceeaşi modalitate de calcul - luând în considerare salariul minim pe economie - şi în 2011, în condiţiile în care acesta a crescut la valoarea de 670 de lei, atunci costurile pentru indemnizaţiile de şomaj ar fi fost cu peste 1,4 miliarde le lei mai mari decât sunt prognozate în prezent pentru anul viitor.

Paradoxal însă, rata şomajului a scăzut în ultimele luni, deşi reprezentanţii Ministerului de Finanţe spun că 87.000 de bugetari şi-au pierdut locul de muncă de la începutul anului.

Potrivit premierului Emil Boc, în prezent lucrează 1,291 milioane de angajaţi la stat. În scrisoarea convenită cu FMI la finalul misiunii din octombrie - noiembrie Guvernul s-a angajat să dea afară 70.000 de oameni în acest an, dar statisticile contrazic declaraţiile reprezentanţilor autorităţilor, arătând că restructurarea nu s-a făcut nici pe jumătate. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că numai 30.000 de bugetari şi-au pierdut locul de muncă în primele opt luni ale anului.

"Sunt tot felul de şmecherii pe care le-au făcut ca să nu dea oamenii afară. Fie nu i-au mai înlocuit pe cei care s-au pensionat, fie au restructurat posturi şi nu oameni, fie au externalizat unele servicii şi au lucrat cu aceiaşi oameni, numai că au mutat cheltuielile cu salarii la cele de achiziţii, toate aceste modalităţi sunt folosite de ani de zile în sistem", a adăugat Pasti.

Chiar premierul Emil Boc a spus recent că Guvernul intenţionează să reducă, în continuare, şi în 2011, numărul de bugetari şi că politica sa va avea în vedere concedierile naturale, realizate prin pensionare, prin încetarea amiabilă a raporturilor de muncă sau prin plecarea angajaţilor la studii în străinătate. Teoretic, numărul de bugetari ar trebui să se reducă cu 15.000 în 2011.

Rata şomajului a scăzut în luna octombrie la 7,08%, pentru cea de-a şaptea lună consecutiv în acest an, în condiţiile în care numărul şomerilor ar fi trebuit să crească ca urmare a concedierilor din sectorul
public şi a precauţiei cu care companiile private au făcut angajări. În prezent, în România există aproximativ 645.000 de şomeri, cu 120.000 mai puţini decât în luna martie, când rata şomajului a înregistrat cea mai abruptă creştere din 1992 încoace. Adelina Mihai