Dicţionar universal al spionilor (XIV). O „amazoană” a spionajului

TESTER, Artur (1895-1944), actor, autor german, agent dublu pentru Germania şi aliaţi în România în timpul celui de-al doilea război mondial.

Recrutat de serviciile de informaţii germane, T. se stabileşte în Anglia, unde desfăşoară o intensă activitate pronazistă. În iunie 1940, vine la Bucureşti şi îşi continuă propaganda antiengleză. Primeşte sarcina de a organiza serviciul de informaţii al partidului nazist din România. Pune la dispoziţia Ambasadei Germaniei informaţii din domeniul minorităţii germane. De la un moment dat, T. este pus sub observaţie de serviciul de informaţii german, fiind suspectat de relaţii cu serviciile engleze şi americane. De altfel, el a fost implicat în racolarea agentului "dr. Ecko" (Constantin Bursan) şi stabilirea legăturilor acestuia cu rezidenţa engleză de spionaj pentru România de la Istanbul. După 23 august 1944, încercând să se refugieze din România, T. este împuşcat mortal. În opinia unor autori (Jaques de Launay), T. ar fi fost "unul dintre marii spioni ai secolului nostru".

TOMA, Ana (Grossman) (1912-1991), agentă pentru URSS (NKVD) în România în timpul războiului rece. Membră a Partidului Comunist din România din ilegalitate, T. a îndeplinit funcţii de răspundere în nomenclatură (secretară a ministrului de Externe Ana Pauker, ministru adjunct al Comerţului). După ce a divorţat de jurnalistul Sorin Toma, a devenit soţia generalului Pantiuşa Bodnarenco, alias Gheorghe Pintilie, care a condus Direcţia Generală a Securităţii Poporului. Potrivit investigaţiilor istoricilor, T. a fost o versată agentă a Direcţiei de Informaţii Externe a NKVD, fiind considerată o figură tipică pentru rolul rezervat femeilor de spionajul sovietic, supranumite, în cercurile activiştilor de partid, "amazoane". În timpul epurărilor din iunie 1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej a apărat-o personal pe "tovarăşa Anuţa" contra diverselor atacuri, iar Iosif Chişinevschi a afirmat răspicat că "partidul are încredere în tovarăşa Anuţa, care a adus servicii importante conducerii".

TOMLINSON, Richard (1963-), agent al MI6 în Iran, Balcani.Născut în Noua Zeelandă, după studii de matematică la Cambridge, este angajat de MI6, activând în fosta Iugoslavie şi Iran, unde reuşeşte să penetreze serviciul de informaţii al acestei ţări (SAVAMA). În 1995, T. este îndepărtat din MI6. Contestă această hotărâre şi intenţionează să publice o carte despre activităţile MI6. Pune la dispoziţia presei o serie de date secrete, astfel încât este condamnat, în 1997, pentru violarea legii privitoare la secretele de stat. În 1991, se intenţionează publicarea volumului său The Big Breach la Moscova, dar MI6 obţine interzicerea sa. În 2008, T. depune mărturie în cadrul investigaţiilor privind moartea prinţesei Diana şi a lui Dodi al Fayed

TREPPER, Leopold (Adam Mikler, Jean Gilbert) (1904-1982),("Marele şef"), organizator al reţelei "Orchestra Roşie" pentru URSS în timpul perioadei interbelice şi a celui de-al doilearăzboi mondial.T. s-a născut într-o familie evreiască din Polonia, care a emigrat la Viena. După Revoluţia din 1917, T. revine în Polonia şi se înrolează în partidul comunist. Este arestat după ce organizează mişcări greviste. În 1924, se mută în Palestina şi face parte din mişcarea "Hashomer Hatzair" care lupta împotriva trupelor britanice. Este identificat ca agent comunist şi expulzat în 1929. Trece în Franţa, unde activează în mişcarea politică ilegală "Rabcors", până ce aceasta este dezorganizată de serviciul de informaţii, în 1932. Se stabileşte la Moscova, devenind agent GRU. În 1938, T. este trimis să organizeze o reţea de spionaj cu centrul în Belgia, care va fi numită de germani "Orchestra Roşie" ("Die Rote Kapelle"), datorită faptului că va reuşi "să emită" (transmită) numeroase informaţii privind mai ales pregătirile de război împotriva URSS. Atunci când reţeaua este demascată de Gestapo, T. se refugiază în Franţa, unde încearcă să organizeze o altă reţea, dar este arestat în noiembrie 1942. Mai târziu, GRU va considera că Gestapoul l-a transformat pe T. în agent dublu. În 1943, T. evadează şi se integrează mişcării de rezistenţă din Franţa. După eliberarea Franţei, este adus la Moscova, deţinut în închisoarea Liubianka şi interogat dur de chiar şeful NKVD, Viktor Abakumov, dar, din motive care au rămas necunoscute, reuşeşte să scape de execuţie. T. este deţinut până în 1955, după care se stabileşte în Polonia, devenind şef al organizaţiei "Jewish Cultural Society". După Războiul de şase zile, considerând că, în Polonia, se intensifica antisemitismul, T. emigrează în Israel. În 1975, îşi publică autobiografia, The Great Game, în care scrie: "Sper ca oamenii să înţeleagă lecţia vieţii mele în calitate de comunist şi revoluţionar". Este înmormântat cu onoruri în Israel.

TREHOLT, Arne (1942-), diplomat norvegian, spion pentru URSS (KGB) şi Irak în timpul războiului rece. În perioada 1979-1982, T. a îndeplinit funcţii de răspundere în calitate de consilier diplomatic în cadrul delegaţiei Norvegiei pe lângă ONU şi în conducerea Ministerului de Externe. Alertate de informaţii privind existenţa unui agent infiltrat, serviciile secrete din Norvegia au desfăşurat cercetări pentru găsirea acestuia. În 1984, T. este identificat ca agent KGB şi ţinut sub supraveghere. Totuşi, pentru că se naşte suspiciunea că T. intenţiona să fugă în URSS, este arestat pe aeroportul din Oslo, în momentul în care se pregătea să ia cursa spre Paris. Judecat, T. este condamnat la 20 de ani de închisoare (maximum de pedeapsă prevăzut de legislaţia norvegiană), sub acuzarea de înaltă trădare, dovedindu-se că el spionase pentru URSS (în perioada 1974-1983) şi Irak (1981-1983

). Chiar în timpul judecării, T. face o tentativă de evadare. Potrivit declaraţiei ministrului Apărării al Norvegiei, T. "cauzase prejudicii ireparabile sistemului de securitate" al ţării sale. S-a stabilit că informaţiile puse la dispoziţie de el spionajului sovietic se refereau la Comunitatea Europeană şi la NATO. T. a negat acuzaţiile, deşi a admis că transmisese informaţii în schimbul unor sume de bani. În 1992, T. este eliberat şi emigrează în Rusia, unde devine un prosper om de afaceri. În 2004, îşi publică memoriile sub titlul Boundary lines.

TROFIMOFF, George (1928-), militar american, spion pentru URSS (KGB) şi Federaţia Rusă (SVR). T. a fost militarul american cu gradul cel mai înalt care a fost condamnat, în 2001, pentru spionaj. Născut în Germania, într-o familie de emigranţi ruşi, T. primeşte cetăţenia americană. Intră în armată în 1948 şi activează până în 1987, cu grad de colonel. În 1969, este recrutat ca agent pentru KGB de către Igor Vladimirovich Susemihl, preot al bisericii ortodoxe. Până în 1994, T. face parte, ca angajat civil, din serviciul de informaţii militare al SUA în RF Germania, având acces la documente dintre cele mai secrete privind activitatea NATO, pe care le fotografiază şi le transmite lui Susemihl şi altor ofiţeri KGB cu care se întâlneşte în Austria. În 2000, T. este arestat şi condamnat pentru spionaj în favoarea KGB şi SVR la 25 ani închisoare. În timpul instrucţiei, s-a stabilit că T. primise importante sume de bani şi fusese decorat cu ordine sovietice. În timpul judecării, T. a declarat că a acţionat ca un "patriot".

ŢVETKOV, Vladimir, preot ortodox în Finlanda, agent KGB în timpul războiului rece.T. a fost cea mai importantă "sursă" KGB în Finlanda. Între altele, a reuşit racolarea pentru URSS a cuplului de spioni Veikko şi Sirkka Pöllänen. Arestarea sa, în 1971, a produs un adevărat scandal, însuşi preşedintele Kekkonen ((1956-1982) recunoscând că KGB are, în Finlanda, "posibilităţi nelimitate de a obţine şi manevra documente oficiale".

ULISE, personaj din Iliada. În "Cântecul X" al epopeii lui Homer sunt descrise trimiterea de spioni în tabăra duşmană, dar şi unele acţiuni de diversiune, dezinformare desfăşurate de ahei. Pentru a contracara acţiunea lui Palamedes, care dorea întreruperea războiului, Ulise răspândeşte zvonul că acesta a fost cumpărat de Priam, regele Troiei, ticluind o scrisoare din partea celui pe care dorea să îl compromită. Mai mult, îi strecoară un săculeţ de bani, pentru a sugera că Palamedes fusese cumpărat de inamici.

ULLMANN, André (1912-1970) ("Louli"), jurnalist, agent de influenţare pentru URSS şi Polonia în timpul războiului rece.În timpul celui de al doilea război mondial, U. face parte din Rezistenţa franceză. Este deportat în lagărul de la Mauthausen, unde, de asemenea, organizează Rezistenţa între deţinuţi. După război, desfăşoară activitate jurnalistică la importante publicaţii. În 1946, aderă, în secret, la Partidul Comunist Francez. În acelaşi an, U. este recrutat de NKVD, iar, în 1948, de serviciul de spionaj polonez. În calitate de jurnalist, acţionează ca agent de influenţare în publicaţia sponsorizată de Partidul Comunist "Les Lettres françaises". Între altele, încearcă să compromită o serie de autori care criticau regimul din URSS. Este demascat prin documente provenind din "Arhiva Mitrohin".