Stimulente/ de Alexandru Ciolan

Ediţiile succesive ale Dicţionarului explicativ şi cele ale Dicţionarului de neologisme consemnează sub stimulent un sens din limbajul medical ("substanţă care activează un organ") şi un sens generic: "ceea ce stimulează", prea larg şi prea vag pentru a fi mulţumitor. Înainte de a purcede la desluşirea şi sistematizarea semantismului ascuns sub această superficială definiţie, să mai observăm că stimulent nu este doar substantiv neutru, cum ne spun dicţionarele (inclusiv cel ortografic), ci şi substantiv masculin, cu pluralul stimulenţi, mai rar în presa noastră ("pe de o parte avem (pentru relansarea economică) stimulenţi fiscali şi bugetari iar pe de altă parte investiţiile în anumite domenii", Capital 26 XI 08) dar preferat, pare-se, peste Prut, unde este folosit în documente oficiale (aflăm, de pildă, pe site-ul eurolex. md că "Guvernul Moldovei a introdus un şir de stimulenţi fiscali în formă de scutiri ale impozitului corporativ, stimulenţi speciali pentru anumite genuri de activitate şi pentru investitorii care îşi desfăşoară activităţile pe teritoriul zonelor economice libere").

Format din verbul a stimula, foarte probabil sub influenţa francezului stimulant, cuvântul apărea sporadic în limbajul presei şi al economiştilor şi înainte de 1989. Astfel, în 1977, la Editura Academiei Republicii Socialiste România apărea un volum de largă şi adâncă respiraţie intelectuală intitulat, sec, Stimulente materiale şi morale în cooperativele agricole de producţie. Din fericire, nu am fost supuşi caznei de a citi o asemenea carte, dar judecând numai după titlul ei mincinos (singurul mijloc de stimulare a ţăranului cooperator era sub comunişti acceptarea tacită a furtişagurilor din recolta obştească) am putea crede că socialismul nu era, precum capitalismul nemilos, interesat doar de partea materială, el lucra şi cu sufletul şi se sprijinea pe valorile morale (nu ştim despre ce stimulente morale va fi fost vorba în carte, dar cu siguranţă unul dintre ele era afişarea fruntaşilor în producţie la panoul de onoare). Alte vremuri, aceeaşi ţară…

Precizând că ne interesează, în cele ce urmează, exclusiv sensurile din limbajul larg economic ale lui stimulent, să încercăm să-i delimităm înţelesurile pornind de la contexte scoase din presa de după 1990.

Primul sens, cel mai larg şi, probabil, şi cel mai vechi, este cel de "mijloc de încurajare, prin crearea de avantaje materiale (nu neapărat băneşti), pentru a acţiona sau a depune mai multe eforturi". Cel mai vechi citat pe care îl avem pentru acest sens este din 1998, dar se referă la realitatea de dinainte de 1990: "Dicţionarul turnătoriei. Rezidént: persoană care era recrutată, de regulă, din rândul informatorilor loiali, cu oarecare experienţă şi pasiune în munca de culegere de informaţii, recompensată periodic cu diferite sume de bani sau altfel de stimulente şi care avea în legătură până la 10 colaboratori.", Ev.z. 25 VI 98 p. 3. (Ar fi interesant de aflat dacă termenul este cel pe care îl foloseau "organele" pentru a numi răsplătirea colaboratorilor sau aparţine autorului articolului…) Un context lămuritor pentru sensul specializat conturat după 1990 este următorul: "(A)tribuirea unor stimulente pentru bolnavii [de TBC] din zone cu incidenţă ridicată, bolnavi care îşi urmează corect tratamentul, şi care constau în alimente sau bonuri valorice, bilete de transport etc.", Z.fin. 28 VIII 03.

Al doilea sens specializat căpătat de stimulent după 1990 este cel de "facilitate, înlesnire fiscală acordată de guvern pentru a încuraja investiţiile sau afacerile într-un domeniu socotit prioritar": "(G)uvernul de la Bratislava s-a angajat să sprijine iniţiativa producătorului PSA Peugeot Citroen prin reduceri de taxe şi alte stimulente în valoare totală de 157 de milioane de euro.", Z. fin. 25 IX 03.

Al treilea sens specializat, derivat din cel dinainte, este acela de "set de măsuri legislative şi economice menite să demareze sau să accelereze o anumită evoluţie": "Revenirea dolarului pare din ce în ce mai solidă şi are loc în contextul în care economia SUA dă tot mai multe semnale de relansare, în condiţiile în care se pregătesc şi noi stimulente.", Z. fin. 4 IX 03.

Al patrulea sens este cel de "mită, şpagă": "Medicii americani primesc stimulente materiale pentru a prescrie anumite medicamente (…) ca să-i stimuleze pe doctori să le recomande produsele, companiile Amgen şi Johnson and Johnson i-au recompensat cu sute de milioane de dolari.", realitatea.net 9 V 07.

În sfârşit, al cincilea şi cel mai des întâlnit în ultima vreme este sensul de "supliment salarial, bonus" (ceea ce înainte de 1990 se numea primă…). În anul 2000, un înalt funcţionar public declara: "Opţiunea mea este pentru un salariu de bază mai mic şi pentru un sistem de stimulente…", Z.fin. 4 VII 00. Asta s-a vrut, asta s-a făcut, iar urmarea o vedem în zilele noastre: "Şefii de la Finanţe s-au înmuiat. Stimulentele se dau şi în judeţele unde nu s-a făcut planul", G. 18 X 10. Altfel spus, sunt deopotrivă răsplătite munca şi nemunca, iar lipsa de rezultate este… stimulată.

Bravos, naţiune! Halal evoluţie semantică…

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

Cuvinte-cheie: stimulent, stimulente salariale, stimulente financiare, stimulente materiale

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.