Consumul populaţiei a rezistat asaltului TVA şi scăderii salariilor

"Este normal ca agricultura să aibă o contribuţie negativă pentru perioada iulie- septembrie. Recoltatul a avut loc mult mai târziu din cauza ploilor masive. În mod normal, cerealele ar fi trebuit strânse în iulie, dar anul acesta am terminat de recoltat la sfârşitul lui august", a spus Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ce spun informaţiile detaliate privind factorii care au influenţat evoluţia PIB ?

"Există riscuri în ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2011 şi reluarea creşterii. Creşterea economică de anul viitor va fi fragilă, estimările privind PIB-ul oscilând între 0 şi 1,5%. Evoluţia depinde de modul cum va decurge revenirea economiilor europene. Agricultura depinde de vreme, dar nu ne aşteptăm la un salt mare. Nu agricultura poate să tragă economia în plus. Tot pe industrie ne bazăm, din care o parte merge la export. Dar trebuie să revină şi industria adresată pieţei interne", a spus Dochia.

INS a menţinut estimările privind evoluţia economiei în al treilea trimestru, respectiv o scădere pe serie ajustată cu 0,7% faţă de aprilie-iunie şi cu 2,3% faţă de acelaşi trimestru de anul trecut. Pe serie brută scăderea a fost

de 2,5%.

După revenirea firavă a economiei în zona pozitivă în trimestrul al doilea, PIB-ul ajustat sezonier a reintrat în teritoriul negativ în trimestrul al treilea, evoluţia fiind în linie cu estimările FMI şi ale analiştilor.

România este, după Grecia, singura economie din UE rămasă în recesiune, pe fondul căderii consumului şi a investiţiilor după măsurile dure de ajustare fiscală implementate de Guvern în vară.

Dacă agricultura a surprins neplăcut analiştii, surpriza pozitivă a venit de la activităţile financiare şi imobiliare, unde s-a înregistrat o creştere de 2,6% faţă de al treilea trimestru de anul trecut, după un avans de 0,8% în al doilea trimestru.

Industria a continuat ascensiunea, însă şi-a încetinit avansul în trimestrul al treilea comparativ cu cel raportat în perioada aprilie-iunie, la 4,2%.

Ce s-a întâmplat la cheltuieli

Din punctul de vedere al utilizării PIB, consumul final total s-a redus cu 1,4%, atât ca urmare a diminuării cheltuielilor pentru consumul populaţiei cu circa 1%, cât şi a cheltuielilor pentru consumul administraţiilor publice.

Efectele programului ambiţios de consolidare fiscală şi ale majorării TVA la 24% au fost resimţite de economie, iar impactul s-ar putea vedea şi în ultimele trei luni ale anului.

Un efect pozitiv asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net, ca urmare a creşterii mai accentuate a exporturilor comparativ cu importurile. În schimb, contracţia la investiţii (formarea brută de capital fix) a fost de 13,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2009.

Analiştii ING aduc în discuţie contribuţia pozitivă puternică a variaţiei stocurilor şi discrepanţa statistică. "Dacă în trimestrul doi aceste două componente au avut o contribuţie pozitivă de 2,2 pp (altfel evoluţia trimestrială a PIB ar fi fost -1,9%), acum aceste componente au însemnat 2,8 pp (altfel evoluţia PIB ar fi fost -3,5%), cea mai mare contribuţie pozitivă provenind de la stocuri. Creşterea stocurilor fără un sprijin din partea consumului sugerează un trend nesustenabil."

Astfel, riscul pentru o contracţie mai pronunţată a consumului gospodăriilor cauzată de efectele întârziate ale măsurilor fiscale ar putea însemna o contracţie semnificativă a PIB-ului odată ce acumularea stocurilor se va termina, potrivit analiştilor ING.

Referindu-se la evoluţia consumului populaţiei, Dochia spune că se observă o aplatizare. "Indiferent de criză oamenii trebuie să consume, să trăiască în continuare. Şi urmează perioada de sărbători, când de obicei are loc o revigorare a consumului. Eu sper ca schimbarea atitudinii în consum să se vadă şi în 2011. Revenirea consumului poate să devină unul dintre motoarele creşterii economiei."

În ceea ce priveşte consumul administraţiilor publice, accentuarea scăderii era previzibilă având în vedere constrângerile bugetare la care sunt supuse administraţiile publice.

"Bună parte din această scădere nu este o dramă. Erau multe elemente de cheltuieli inutile, păgubitoare. Problema este să vedem în ce măsură se vor regăsi în creşterea cheltuielilor pentru investiţii. Miza anului 2011 este măsura în care Guvernul va muta spre investiţii o bună parte din buget. Declarativ a fost anunţat acest obiectiv, dar să vedem dacă se va realiza în practică.

Cum a fost prima jumătate a anului

În primul semestru economia a scăzut cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, industria fiind singurul sector care a contribuit pozitiv la dinamica PIB, cu 1,3%. Serviciile au contribuit la scădere cu 1,2%, construcţiile cu 0,9%, iar impozitele nete pe produs cu 0,7%. Agricultura a avut impact zero asupra dinamicii PIB.

Serviciile şi industria au cele mai mari contribuţii la formarea PIB, cu ponderi de 50%, respectiv de circa 30%.

Consumul intern era văzut chiar şi înainte de anunţarea măsurilor de austeritate ca fiind principala piedică pentru revenirea economiei.

În schimb, cele mai multe aşteptări au fost îndreptate către exporturi, care au intrat în teritoriul pozitiv la sfârşitul anului trecut şi au înregistrat o creştere de două cifre, contribuind astfel la ameliorarea declinului economic.

Deşi exporturile erau văzute ca soluţia salvatoare pentru ieşirea României din recesiune, absenţa relansării cererii interne, a consumului duce la perspectiva unei contracţii economice de circa 2% în acest an.

Pe categorii de utilizări, singura influenţă pozitivă a venit de la variaţia stocurilor (Ă6%), în timp ce formarea brută de capital fix a contribuit la scădere cu 4,3%, iar consumul populaţiei cu 1,8%.

Speranţele revenirii economiei în teritoriul pozitiv s-au orientat spre 2011, când Produsul Intern Brut ar putea creşte cu 1,5%.