Semne bune pentru producătorii auto, care aduc 10% din PIB

La nivelul anului trecut, aproape 10% din Produsul Intern Brut şi peste 10% din exporturi au fost automobile sau componente auto, iar în contextul în care Ford anunţă o producţie comparabilă cu cea a uzinei Dacia, acest procent ar putea creşte la peste 15% după anul 2013.

Pentru producătorii de componente participanţi la conferinţa Auto România organizată de Asociaţia Constructorilor de Automobile este o mană cerească: la Dacia producţia creşte constant de şase ani, iar Ford România promite planuri cel puţin la fel de ambiţioase - o capacitate de producţie de 300.000 de maşini şi motoare în 2013 şi o producţie efectivă de cel puţin 200.000 de unităţi.

La finele unei conferinţe de săptămâna trecută, în faţa lui Dionisio di Campos, preşedintele Ford România, şi a lui Patrick Leclerc, directorul de achiziţii al Automobile Dacia, s-a format câte o coadă interminabilă de directori ai companiilor producătoare de componente auto, dornici să dea mâna, să facă un schimb de cărţi de vizită sau să schimbe câteva vorbe cu cei doi. Miza o reprezintă semnarea unui contract care ar garanta furnizorului venituri de milioane de euro anual, scrie revista Business Magazin.

În toamna anului 2008, la şase luni după ce Ford a preluat oficial cheile uzinei auto din capitala Olteniei, John Fleming, pe atunci preşedinte al Ford Europa şi cel care a decis ca marca americană să intre în România, venea la Bucureşti cu o delegaţie alcătuită din 40 de producători de componente, cărora să le fie prezentată situaţia uzinei şi planurile de viitor.

Acum, la aproape doi ani de atunci, Dionisio di Campos anunţă că Ford va demara producţia lui B-Max, viitorul model de clasă mică ce va fi asamblat exclusiv la Craiova, dar şi un ritm constant de 85 de utilitare Transit Connect pe zi.

Salariile, o problemă?

Una dintre problemele cu care se confruntă industria auto din România, în afara lipsei infrastructurii, este evoluţia salariilor, care continuă să crească, afectând astfel atractivitatea ţării.

Dacă acest element este unul important pentru Dacia, care se bazează pe cei 13.500 de angajaţi ai săi şi nu pe roboţi pentru asamblarea şi producţia de maşini, la Ford acest aspect se află pe un plan secund.

"Toată lumea discută de salarii, da, sunt o componentă importantă a costurilor, dar nu sunt cele mai importante. Costul logistic este mai mare decât costul legat de forţa de muncă. Trebuie să compari şi salariul cu nivelul de productivitate şi să iei în calcul şi infrastructura", spune Dionisio di Campos.

Potrivit lui Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor Auto din România (ACAROM), dinamica neechilibrată a salariilor din România poate reprezenta o ameninţare pentru furnizorii de componente, dar şi alte companii din industria auto care iau în calcul realizarea de investiţii în România.

Pe de altă parte, evoluţia programului Renault la Dacia şi accelerarea dezvoltării uzinei Ford România sunt elemente care atrag noi investiţii în industria auto locală şi creează premisele pentru ca un al treilea constructor să intre pe piaţa locală.

"În România se produc de trei ori mai puţine maşini decât în Ungaria raportat la mia de locuitori şi de zece ori mai puţine faţă de Slovenia. La noi există cel mai mare potenţial de creştere", apreciază Constantin Stroe.

Oricum, în România salariile în industria auto locală sunt de zece ori mai mici decât în Germania şi de şapte ori mai mici decât în Franţa, iar raportat la regiune, suntem mai ieftini decât Ungaria sau Polonia, dar mai scumpi decât Ucraina.

"România trebuie să se menţină competitivă faţă de ţări precum Turcia sau Maroc, unde Renault va investi într-o nouă uzină Dacia la Tanger", a spus Jérôme Olive, directorul general al Renault Group România.

În ceea ce priveşte dezvoltarea Ford România, di Campos anunţă, la aproape două luni de la ultima vizită în România a lui John Fleming, acum responsabil de uzinele Ford la nivel global, primele contracte semnate sau în curs de semnare cu producătorii de componente pentru a deveni furnizori ai uzinei de la Craiova.

"În total în România avem în momentul de faţă aproape 20 de furnizori. Dintre aceştia, cinci sau şase sunt comuni cu Dacia şi sunt amplasaţi în Piteşti, dar numărul acesta este relativ deoarece unii dintre ei au două sau mai multe zone. De asemenea vom vedea şi investiţii greenfield, aproape de uzină", a precizat Dionisio di Campos.

Furnizorii se duc pe platforma industrială a Ford Craiova

Şapte furnizori se vor stabili direct pe platforma industrială a Ford Craiova, printre aceştia fiind şi compania Johnson Controls, care va produce scaunele viitorului B-Max şi care va investi 10 mil. euro în amenajarea noii facilităţi de producţie.

Un al doilea furnizor care se va instala în cadrul uzinei va fi Lear Corporation, companie americană specializată în producţia de cablaje şi sisteme electrice, iar la Balş, la 26 km de uzină, în judeţul Olt un producător de mase plastice va investi 60 mil. euro într-o nouă fabrică, potrivit declaraţiilor primarului localităţii.

Primele exemplare din viitorul model de clasă mică, prototipurile şi cele de preserie vor fi asamblate la uzină începând cu finele anului viitor, iar producţia de serie va începe în 2012.

"Viitorul model de clasă mică al Ford ce va fi asamblat la Craiova va fi destinat cu precădere pieţei europene. Încă nu s-a luat o decizie dacă va fi sau nu exportat către piaţa americană. În SUA deja se comercializează Fiesta, dar este produs în Mexic", a spus di Campos.

În condiţiile în care viitorul B-Max va utiliza o platformă comună cu Fiesta, modelul de clasă mică al Ford, o parte din furnizorii uzinelor din Europa de Vest vor livra şi către uzina din România.

"Fiesta este produs în Germania şi Spania. Aşadar, vor fi componente şi furnizori comuni. Nu vom fi o uzină izolată, ci una parte a unei reţele, iar sinergiile de la producţie la livrare vor fi maximizate", a declarat preşedintele Ford. Până la finele acestui an Ford Motor Company va finaliza investiţii totale de 200 mil. euro în cadrul uzinei de la Craiova, adică aproape o treime din totalul ţintei de 675 mil. euro la care s-a angajat.

"Noua versiune a contractului de privatizare va fi semnată în viitorul apropiat", spune şeful Ford România. Aceasta, spre deosebire de cea semnată în septembrie 2007, prevede amânarea finalizării investiţiei de 675 mil. euro pentru 2013 şi face menţiune numai la capacitatea uzinei de 300.000 de unităţi şi nu la producţia efectivă. La capacitate maximă uzina va lucra în trei schimburi, iar la fiecare cinci minute un camion va intra sau va ieşi pe poarta fabricii, potrivit oficialilor Ford, la care se vor adăuga şi garniturile de tren care vor livra maşini către Europa de Vest sau către portul Constanţa.

Continuă angajările

La Craiova s-au produs în primele zece luni ale acestui an aproape 7.500 de utilitare Ford Transit Connect, peste 99% din acestea fiind exportate.

"Producţia uzinei este în prezent de 85 de unităţi pe zi. Noi putem fabrica mult deoarece nivelul este stabilit în funcţie de cererea de pe piaţă. Din acest motiv şi anul viitor producţia va fi la un nivel similar", a spus preşedintele Ford România. Maşinile sunt exportate pe întreaga piaţă europeană, Germania, Franţa, Spania, Italia, dar principala destinaţie de export este Marea Britanie, precum şi piaţa locală.

Anul viitor Ford va demara un proces de recrutare care va dubla numărul de angajaţi ai companiei, de la 3.600 spre 7.000, adică numărul de angajaţi stabilit cu executivul în momentul privatizării.

"Pentru a atinge o capacitate maximă de producţie în 2013 va trebui să avem toţi angajaţii pregătiţi şi toate schimburile în funcţiune. Spre exemplu, acum facem recrutare selectivă pentru anumite posturi de care avem nevoie", a spus Dionisio di Campos.

În timp ce în alte ţări din Europa constructorii auto anunţă planuri de restructurări, în România atât Renault, cât şi Ford continuă expansiunea. Spre exemplu, pentru centrul de testare de la Titu al Renault, numărul de ingineri angajaţi va fi majorat de la 2.200 la începutul anului la 2.500 în luna decembrie.

Ingineri doreşte şi producătorul de componente Lisa Draexlmaeier să angajeze anul acesta, 50 pentru uzinele din România, care devin specializate pe dispozitive tot mai sofisticate, în timp ce producţia brută este transferată către Republica Moldova sau Serbia.

Piaţa mondială intră pe un trend favorabil

Privind la nivel global, criza a aşezat industria auto din România pe un făgaş favorabil. În 2009 scăderi ale producţiei de maşini au fost înregistrate de către toate economiile dezvoltate - Germania a scăzut cu 13%, Franţa cu aproape 30%, Japonia cu 31%, iar SUA cu peste 40%, creşteri fiind înregistrate numai de economii emergente precum China, care a avansat cu 62%, India cu 27% sau Brazilia cu aproape 8%.

"În 2010 ne aşteptăm ca producţia mondială de maşini să crească cu 20%, la 68 mil. unităţi, nivel egal cu cel din 2007, iar ţările BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China - n.red.) vor reprezenta circa 30% din acest nivel", a spus Constantin Stroe.

Procentul maşinilor fabricate în ţări emergente se va apropia de 50% după 2012, potrivit preşedintelui ACAROM. Statistica cu privire la evoluţia industriei auto vine în contextul în care numai cu două luni în urmă, în cadrul Salonului Auto de la Paris, Dieter Zetsche, şeful Daimler AG, estima că peste 25 de ani numărul de maşini din parcul auto mondial va creşte de la 900 mil. unităţi în prezent la 1,8 miliarde, creştere determinată în primul rând de ţările emergente. În ceea ce priveşte piaţa locală, România se înscrie în acest trend, în condiţiile în care producţia de automobile continuă să crească cu un ritm susţinut, de peste 20%. Din acest punct de vedere România ocupă locul 10 în Europa în topul ţărilor producătoare de maşini, dar prima poziţie în ceea ce priveşte creşterea.