Zicala "Ai grijă ce îţi doreşti" pare să se aplice economiei după al şaptelea trimestru de scădere

Autor: Crenguta Nicolae 05.12.2010

Zicala "ai grijă ce-ţi doreşti" pare să se aplice, într-adevăr, economiei după un al şaptelea trimestru de scădere, având în vedere că numai exporturile, importul şi industriile care au legătură cu exportul au rezistat crizei, în timp ce orice altceva a continuat să scadă - consumul, comerţul, turismul, telecomul, construcţiile, agricultura. O majorare frumoasă a exporturilor, cu 14,6% faţă de perioada iulie-septembrie 2009, şi o creştere a industriei de 4,2% au ajuns să fie motorul economiei, chiar dacă nu îndeajuns spre a o ridica din recesiune.

E drept că sunt toate condiţiile pentru ca ultimele statistici să nu fie primite bine. În primul rând, însuşi faptul că am ajuns să ne dăm seama că exporturile nu pot tracta de unele singure economia; ponderea lor în PIB e de circa 30%, iar ca să treacă economia pe plus ar trebui să se conjuge cu cel puţin încă un domeniu care produce pentru cererea internă, agricultură, industrie, servicii ori construcţii. Or, întârzierea recoltării a compromis contribuţia agriculturii la PIB în perioada iulie-septembrie, iar lovitura majorării TVA şi temerile de noi pierderi de putere de cumpărare au scufundat mai departe piaţa imobiliară şi comerţul. A rămas industria, însă în mod specific cea cu livrare preponderentă sau semnificativă la export. Încă din iulie, Asociaţia Exportatorilor şi a Importatorilor din România anunţa "ieşirea din recesiune a exporturilor", furnizând şi un top al celor mai importanţi exportatori din primele patru luni ale anului: Dacia, Nokia, Rompetrol, ArcelorMittal Galaţi şi Petrom.

În al doilea rând, temerea naturală a cititorului de statistici e că în următorul trimestru sau, cine ştie, poate şi în 2011 vor urma noi scăderi, în virtutea aceleiaşi logici pe care o enunţa în vară Matei Păun, consultant al BAC Investment: "Nu văd de unde ar putea să vină resorturile creşterii. Nu văd de ce băncile ar relua finanţarea economiei; ele au în continuare probleme cu calitatea portofoliilor, cu bilanţul. Nu văd de unde ar putea să crească sumele trimise de românii care lucrează în străinătate. În privinţa cererii interne, noi am redus puterea de cumpărare, tăind salariile şi mărind TVA. În privinţa exporturilor, nu avem nicio strategie de promovare a exporturilor, iar BNR ţine cursul aproape neschimbat".

Acum câteva săptămâni, guvernatorul BNR spunea că din discuţiile lui cu exportatorii reiese că aceştia sunt satisfăcuţi de nivelul cursului (lipsind deci obsesia pragului de 5 lei care ar susţine competitivitatea exporturilor), iar rezultatele lor pe al treilea trimestru dovedesc că s-au descurcat şi fără propteaua cursului. A folosi pârghia deprecierii, în plus, ar fi un preţ mult prea mare plătit pentru un rezultat incert, având în vedere că manifestarea crizei nu s-a terminat deloc în Europa de Vest, piaţa cea mai importantă. "Pentru anul viitor se prevede o uşoară încetinire a cererii în zona euro, astfel încât ea va avea impact şi asupra industriilor noastre legate de export", declară Lucian Anghel, economist-şef al BCR.

Ce se întâmplă însă cu cererea internă? Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank, remarcă faptul că PIB a scăzut faţă de trimestrul al doilea mai puţin decât era aşteptat: cheltuielile de consum ale gospodăriilor s-au redus numai cu 1,2% (faptul că vânzările din retail sau vânzările de maşini arată scăderi mai mari s-ar explica deci printr-un oarecare progres în segmentul informal al economiei), iar cheltuielile publice au scăzut şi ele într-un ritm mai lent decât era anticipat. În schimb, stocurile au continuat să urce graţie activităţii mai mari din industria legată de export. În asemenea condiţii, "chiar dacă riscul unei contracţii mai mari în trimestrele următoare este mai mic, nu sunt nici motive de a aştepta o redresare solidă". Analistul crede posibilă o stagnare sau o creştere nesemnificativă a PIB în ultimul trimestru.

Povestea nu apare diferită nici în prima parte a anului viitor, ţinând cont că niciuna din sursele de finanţare a creşterii nu e certă: creditarea mai aşteaptă ("ca să se reia creditarea, economia şi cererea trebuie să se schimbe, nu băncile", spune şeful BCR, Dominic Bruynseels), bani de investiţii publice nu sunt, cu excepţia fondurilor europene (pentru care e nevoie însă de o ameliorare rapidă a absorbţiei), iar soarta investiţiilor străine depinde decisiv de percepţia generală a companiilor străine faţă de zona noastră, dar şi de felul cum Vestul însuşi va reuşi să învingă recesiunea. Pentru moment, deci, ne rămân reflecţiile autorităţilor, inclusiv ale BNR, despre cât de sănătoasă va putea fi creşterea economică după ce cheltuielile sociale şi administrative excesive vor fi reduse în acord cu programul FMI. E suficient? Pentru traiul de zi cu zi, probabil că nu; pentru orice trece de ziua de mâine însă, e esenţial.

Citiţi mai mult despre creşterea economică a României din următorii ani pe www.businessmagazin.ro