Ce ne-a adus primul deceniu din mileniul trei

Autor: Alexandru Matei 07.12.2010

În primii zece ani ai acestui mileniu, România s-a transformat radical. Au apărut pieţe noi, altele s-au schimbat din temelii, salariile au crescut, iar românii au călătorit mai des în străinătate după ce operatorii low-cost au "descoperit" pe hartă şi România. Sectorul bancar, ce a creat aproape de la zero o piaţă, cea a creditelor pentru persoane fizice, a finanţat explozia de bunăstare ce a caracterizat România până în 2008. În această perioadă, s-a făcut un pas important şi pe scena politică a lumii, după aderarea la NATO (2004) şi la Uniunea Europeană (2007). Dacă la începutul deceniului, economia se recupera după criza izbucnită în 1998, finalul de deceniu o prinde blocată într-o recesiune din care majoritatea statelor din regiune au scăpat deja.



Domenii cu o dezvoltare spectaculoasă

Clinicile private: de la zero la jumătate de miliard de euro

Dacă în urmă cu zece ani segmentul privat de sănătate era reprezentat de clinici stomatologice şi laboratoare, cele mai multe de cartier, în prezent policlinicile sunt la putere. Anul acesta piaţa serviciilor medicale private este estimată la 420 mil. euro, iar în plină criză serviciile medicale private s-au dovedit domeniul "fierbinte" al economiei româneşti. Creşterile de două cifre din ultima perioadă, ca şi prognozele pentru anii următori indică faptul că această industrie nu îşi va pierde deloc din atractivitate. Dacă până acum piaţa a fost în formă, urmează vremea consolidării. Au avut loc deja achiziţii între jucători, cea mai recentă fiind făcută de Centrul Medical Unirea care a cumpărat Euroclinic, dar planurile de extindere făcute publice de principalii jucători sunt mai amibiţioase ca oricând. Noua etapă din istoria pieţei serviciilor medicale din România ar putea să fie marcată de extinderea spitalelor, în condiţiile în care mai multe proiecte au fost anunţate. Ioana David

Auto: îşi imagina cineva acum zece ani că de la Dacia SupeRNova se va ajunge la SUV-ul Duster?

Aproape şase din zece autovehicule vândute în anul 2000 erau fabricate de Dacia la Mioveni şi două din zece erau asamblate de către Daewoo la Craiova, potrivit buletinului Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). După aproape zece ani, vânzările de maşini au înregistrat o creştere de aproape 20%, după ce au urcat până aproape de 400.000 de unităţi în 2007, avans urmat de un declin de aproape 75% între 2008 şi 2010. Pe de altă parte, în acest interval industria auto locală s-a transformat într-unul dintre principalii exportatori ai ţării, Dacia deţinând peste 10% din exporturile României, în timp ce Ford a preluat uzina de la Craiova unde după 2013 va asambla 300.000 de automobile pe an, 90% dintre acestea luând drumul exportului către Europa de Vest. Acum la Dacia nu mai sunt asamblate modelele Berlină, SupeRNova şi utilitarele bazate pe 1310, ci o gamă de şase modele, de la Logan la SUV-ul Duster, model greu de imaginat că va fi fabricat vreodată în România în urmă cu zece ani. Bogdan Alecu

Malluri: de la Bucureşti Mall la o "ţară de malluri"

În urmă cu zece ani în România funcţionau doar centrul comercial Bucureşti Mall, inaugurat în septembrie 1999 în cartierul bucureştean Vitan, şi Iulius Mall Iaşi, deschis în 2000 de omul de afaceri Iulian Dascălu, cele două investiţii reprezentând "pionieratul" pe o piaţă a centrelor comerciale ce avea să explodeze abia cinci ani mai târziu. În intervalul 2000 - 2005 proiectele noi de centre comerciale au fost sporadice, astfel că la sfârşitul perioadei stocul total încă nu depăşea zece unităţi, dar din 2006 investitorii au început o avalanşă de proiecte, 40 de malluri şi parcuri comerciale noi fiind concretizate în intervalul 2007-2010. Mallul a intrat în cotidian, de la Suceava la Arad şi din Deva la Constanţa, în timp ce în Bucureşti numărul proiectelor finalizate a ajuns la zece unităţi. În ciuda faptului că nu toate proiectele finalizate au vânzări bune, acestea au reuşit să atragă în România cei mai mari retaileri de îmbrăcăminte din Europa şi reprezintă un semnal de optimism din partea investitorilor cu privire la o creştere constantă a puterii de cumpărare a românilor. Cristi Moga

Bănci: produsele financiare pentru persoane fizice s-au inventat în ultimul deceniu

Ultimii zece ani au adus o schimbare radicală a tabloului sistemului bancar, intrarea grupurilor financiare străine pe piaţa locală aducând dezvoltarea ofertei de retail, un cuvânt care lipsea din vocabularul bancherilor înainte de anul 2000. Tot ce ţine astăzi de oferta de finanţare pentru clienţii individuali - de la banalul credit de consum la cardurile de credit, ipotecare sau împrumuturile pentru nevoi personale garantate cu ipotecă - a fost creat în acest deceniu. În prima parte a anilor 2000 a fost definitivată asanarea sistemului bancar, mai multe instituţii cu capital privat românesc fiind declarate falimentare. Ulterior, filialele deschise de grupurile financiare străine le-au luat locul, astfel că numărul total de jucători din sistem a rămas relativ constant: faţă de 40 de bănci în 2000, în prezent funcţionează 42. În schimb, intermedierea financiară a crescut exponenţial. Creditul pentru sectorul privat a urcat de la echivalentul a circa 3 miliarde de euro la începutul deceniului până la 48 de miliarde de euro în prezent. Reţeaua de agenţii bancare s-a triplat, ajungând să se apropie de pragul de 7.000 de unităţi în 2009, după care a intrat într-un uşor declin. În paralel, sistemul bancar a devenit tot mai bine integrat în circuitele internaţionale. Dacă la începutul anilor 2000 dealerii băncilor locale făceau toate jocurile pe piaţa valutară, acum grosul operaţiunilor este dat de ordinele jucătorilor străini. Dealerii au ajuns să se uite mai degrabă la ştirile venite din marile economii pentru a intui ce va face leul decât la indicatorii din economia românească. Liviu Chiru

Telefoane mobile: de la alb-negru la aplicaţii complexe şi internet de mare viteză

În urmă cu zece ani de zile, telefoanele mobile simple, robuste, cu ecran alb-negru erau cele care dominau piaţa. Unul dintre cel mai bine vândute modele de mobile era Nokia 3310. Cele mai populare funcţii ale telefoanelor, pe lângă apelurile de voce şi SMS-urile, erau calculatorul şi cele câteva jocuri simple instalate pe aparate. De asemenea mobilele Ericsson, Motorola sau Bosch se numărau printre cel mai bine vândute branduri de pe piaţa locală. Zece ani mai târziu, reţelele de telefonie mobilă acoperă aproape întreg teritoriul României, iar Orange, Vodafone, Cosmote şi RCS & RDS oferă servicii de internet mobil care ajung şi la viteze de peste 21 Mbps la descărcarea datelor. Românii, în special cei din localităţile urbane, au două sau trei telefoane mobile în buzunar astfel că numărul total de utilizatori a depăşit populaţia ţării. Telefoanele mobile inteligente - precum Apple iPhone sau Samsung Galaxy - care le permit utilizatorilor să acceseze internetul şi să vizualizeze documente de tip office - au început de asemenea să devină populare. Adrian Seceleanu

Internet: conexiunea prin firul de telefon a fost înlocuită cu cea wireless

În urmă cu zece ani tehnologia dominantă pentru conectarea la internet era prin modemuri care erau legate la linia de telefonie fixă a Romtelecom (dial-up). Viteza de download a datelor era de aproximativ 128 kbps, iar conectarea la internet era realizată mai ales seara sau noaptea, când tarifele erau mai mici. Telefonul fix nu putea fi utilizat în paralel cu conexiunea la internet. În 2005, pe fondul expansiunii înregistrate de companii ca Astral, RDS şi un număr ridicat de mici furnizori - aşa-numitele reţele de cartier, în România existau aproximativ 750.000 de clienţi la internet de mare viteză. Din acel an, când o conexiune la net cu viteza de 2 Mbps costa 70 de euro, piaţa s-a dezvoltat accelerat, odată cu intrarea puternică a Romtelecom pe piaţa de net şi lansarea serviciilor 3G de către Connex. În prezent Orange, Vodafone şi Cosmote oferă internet mobil cu viteze de până la 21,6 Mbps, iar RCS & RDS, Romtelecom şi UPC au milioane de clienţi pentru net de mare viteză, pe fondul expansiunii puternice a reţelelor de fibră optică. Adrian Seceleanu

Macroeconomie: creşterea rapidă a PIB, oprită brusc de criză

Economia a avut din 2001 până în 2008 o ascensiune neîntreruptă, PIB-ul crescând de mai mult de cinci ori în valoare nominală, de la 37,3 mld. dolari, la circa 204,3 mld. dolari (136 mld. euro). Creşterea economică s-a văzut şi în buzunarele românilor, iar plusul de venituri şi accesul din ce în ce mai mare la credite au impulsionat consumul privat. Perioada 2004-2008 a fost caracterizată de o creştere econo­mică fără precedent, de intrări record de investiţii străine, dar şi de instabilitate politică pe fondul diver­gen­ţelor dintre Executiv şi Preşedin­ţie. În 2007 PIB-ul a depăşit pentru prima dată după 1990 bariera de 100 mld. euro, pentru ca în 2008 eco­no­mia să atingă un punct de maxim. În acest interval defici­te­le ex­ter­­ne practic au explodat, de la deze­chi­­librul co­mer­­cial la cel de cont curent şi datoria externă pe termen scurt. În 2009 trendul eco­­nomiei s-a inver­sat pe fondul crizei globale, iar economia a cobo­rât cu 7,1%, marcând o întoar­ce­re la 180O faţă de 2008. Şi salariul mediu net a în­re­­gistrat în decem­brie 2009 o scădere de 0,8% faţă de aceeaşi lună din 2008, la 1.477 de lei (350 de euro), inversând trendul ascendent din anii pre­ce­denţi cu creşteri de peste 20%. În plan fiscal cea mai importantă modificare din ultimii zece ani a fost introducerea din 2005 a cotei unice de impozitare.

Pieţe nou apărute

Zboruri low-cost: intrarea pe piaţă a companiilor "ieftine" a dublat traficul aerian

La începutul deceniului conceptul de zboruri low-cost nu exista în România. Abia în 2004 era anunţat de către compania italiană Volareweb primul zbor low-cost către Veneţia cu plecare din Bucureşti şi Timişoara, cu preţuri începând de la 20 de euro pe cursă. Ulterior şi italienii de la My Air şi slovacii de la Sky Europe inaugurau zboruri de pe aeroportul Aurel Vlaicu din Băneasa. Cei mai mari jucători de pe piaţa low-cost aveau să devină însă compania Blue Air (deţinută de Nelu Iordache) şi transportatorul aerian ungar Wizz Air, care au început să opereze în 2005, respectiv 2006. Astfel că de la 4,4 milioane de pasageri înregistraţi pe toate aeroporturile din ţară în 2005, când abia îşi făceau simţită prezenţa companiile low-cost, piaţa aeriană a ajuns anul trecut la aproape 9 milioane de pasageri, contribuţia Wizz Air şi a Blue Air fiind de aproape 37%, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România şi calculelor Ziarului Financiar. Românii au început să călătorească mai mult datorită preţului mai mic la biletele de avion, dar şi noilor destinaţii introduse de jucătorii aerieni low-cost. Mirabela Tiron

Fondurile private de pensii: active de un miliard de euro în câţiva ani

Pensiile administrate privat, considerate a fi afacerea următoarelor decenii, deoarece vor aduna active de zeci de miliarde de euro, au schimbat radical imaginea sistemului de pensii, în condiţiile în care fiecare contribuabil a ajuns să deţină un cont personal din care îşi va primi banii după retragerea din activitate. Până acum, toate contribuţiile plătite de salariaţi statului se duceau direct în plata pensiilor actuale, fără a fi acumulate şi investite. În cei trei ani de la lansarea pensiilor private obligatorii (pilonul II) în conturile celor peste cinci milioane de participanţi s-au acumulat active de aproape un miliard de euro, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Alte 70 de milioane de euro s-au strâns până acum în conturile participanţilor la pensiile facultative (pilonul III). În prezent pe piaţă activează nouă fonduri de pensii, la jumătate faţă de câte erau în urmă cu trei ani, după mai multe fuziuni şi achiziţii, dar şi ieşiri de pe piaţă. Ciprian Botea

Ansambluri rezidenţiale: construite, dar nevândute

Construcţia de locuinţe a intrat pe o pantă puternic descendentă după căderea comunismului, astfel că la sfârşitul anilor '90 cele mai mari proiecte rezidenţiale noi erau reprezentate de câte un proiect "închis" de vile sau câte un bloc cu câteva apartamente în zone cu tradiţie, precum Dorobanţi sau Aviatorilor. Unul dintre pionierii conceptului de "ansamblu rezidenţial" pe piaţa locală a fost omul de afaceri Dan Ioan Popp, dar primele proiecte private integrate, cu peste 300 de apartamente, au fost finalizate abia în perioada 2005-2006, în Militari (Quadra Place) sau pe şoseaua Ştefan cel Mare (Central Park). Atraşi de ideea locuirii în apartamente noi, frumos colorate, clienţii au început să cumpere locuinţe încă din stadiul de proiect, fapt ce a determinat investitorii să cumpere terenuri pentru dezvoltarea a 100.000 de locuinţe noi doar în Bucureşti şi împrejurimi, dar doar o mică parte a acestora au devenit realitate. Peste 10.000 de apartamente noi au fost finalizate în Bucureşti în ultimii ani, dar dezvoltatorii au rămas cu o bună parte dintre acestea nevândute. Printre cele mai mari proiecte finalizate se numără Răsărit de Soare, Asmita Gardens, Militari Residence, Doamna Ghica Plaza, Green City, Rose Garden, Cosmopolis, InCity, Greenfield sau Cartierul Latin, cu peste 500 de locuinţe fiecare. Cristi Moga

Eoliene: noua ordine mondială a energiei verzi

La începutul anilor 2000, energia verde era doar un concept pentru piaţa locală, în afară de microhidrocentrale neexistând nicio altă unitate care să poată transforma în electricitate surse regenerabile, aşa cum sunt vântul sau soarele. La finalul anului 2010, România încheie însă primul an de boom în ceea ce priveşte parcurile eoline, cuvântul MW devenind cel puţin la fel de celebru ca hectarul din anii exploziei imobiliare din anii 2007-2008. Paşii făcuţi în sensul definitivării unui cadru legislativ pentru sprijinirea acestor investiţii, dar şi obligaţiile privind ponderea energiei regenerabile în consumul total pe care România şi-a asumat-o la nivel european sunt doar câţiva dintre factorii care au dus la creşterea semnificativă a acestui tip de proiecte. Astfel, potrivit celor mai recente date, anul acesta vor fi montaţi 464 MW în parcuri eoliene, ceea ce presupune instalarea a circa 200 de turbine şi investiţii de 800 de milioane de euro. Deşi saltul faţă de 2009 este uriaş, anul trecut fiind montaţi numai 14 MW, pentru 2011 prognozele cele mai prudente sunt şi mai mari: 500 de turbine, 2 miliarde de euro investiţii şi 1.165 MW instalaţi. Toţi în Dobrogea. Roxana Petrescu

Hipermarketuri: francezii de la Carrefour au pus primii piciorul în România. I-au urmat cei de la Cora

Istoria hipermarketurilor în România începe să se scrie în 2001, când grupul francez Carrefour intra pe piaţa locală. Până atunci, singurul nume mare din retailul alimentar prezent pe piaţa locală era Metro, care deţinea magazine de tipul cash & carry. În primul an al noului mileniu, Carrefour deschidea în luna iunie, în urma unei investiţii de 35 de milioane de euro, magazinul Carrefour Militari. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Comerţului, compania Carrefour România obţinea la sfârşitul anului 2001 afaceri de 114 milioane de lei noi. Pierderea companiei era de circa 12,7 milioane de lei noi. În 2003 aveau să se deschidă următoarele hipermarketuri din România. Două grupuri franceze, Carrefour şi Cora, deschideau fiecare câte un magazin. Astăzi, pe piaţa hipermarketurilor există cinci jucători - Auchan, Cora, Kaufland, Real şi Hypermarket Carrefour -, care au împreună peste 100 de magazine. Piaţa a fost evaluată în 2009 la 3,3 miliarde de euro, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă PMR Publications. Cristina Roşca