Zece ministere au 4 mld. € pentru investiţii, în 2011. Pe ce îi cheltuie?

Principalii 10 ordonatori de credite au la dispoziţie, în 2011, 17 mld. lei (4 mld. euro) pentru investiţii, cu 1,6 mld. lei peste programarea din acest an, însă rămâne în continuare neclar în ce vor fi investiţi aceşti bani, în condiţiile în care, din proiectul legii bugetului ajuns la Parlament, nu reiese limpede ce obiective vor fi finanţate, etapele finanţării sau costul total.

În repetate rânduri, atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Emil Boc au enunţat necesitatea prioritizării investiţiilor, în condiţiile în care sursa de finanţare reprezintă doar o mică parte din cât ar fi nevoie (sunt investiţii începute de 40 mld. euro, spunea, recent, şeful statului). Cum "prioritizează" ministerele investiţiile? Proiectele legii bugetelor pe ministere nu o dezvăluie.

"La Finanţe sunt convins că există o astfel de listă cu obiective de investiţii. În mod normal, ar trebui ca şi în bugetele ministerelor cifrele de acolo să aibă un corespondent", spune analistul economic, Aurelian Dochia. Însă din bugetele ministerelor nu rezultă că ar exista vreun corespondent într-o listă de obiective de investiţii şi bugetele alocate.

Cheltuielile bugetului general consolidat (200 mld. lei) ar urma să meargă anul viitor în proporţie de 17,5% spre investiţii. Dintre cele 34 mld. lei (8 mld. euro) destinate investiţiilor în bugetul general consolidat, 17 mld. lei au fost alocate principalilor 10 ordonatori de credite. Proporţional cu bugetul de cheltuieli, cel mai mult ar urma să aloce investiţiilor Ministerul Mediului (aproape 90% din buget), Ministerul Dezvoltării (85%), Ministerul Transporturilor (73%), Ministerul Economiei (55%) şi Ministerul Agriculturii (24%). La polul opus, Ministerul Muncii nu va face nicio investiţie, pronderea cheltuielilor cu investiţiile în bugetul de 33 mld. lei al instituţiei însemnând doar 0,1%.

De la aceste cifre încolo se aşterne umbra.

Ministerul Mediului, de pildă, cel mai mare investitor al banilor bugetului dintre toate ministerele, îşi fixează o listă de obiective din care nu reiese clar ce va fi finanţat şi cu cât. Iată ce-şi propune ministerul, potrivit proiectului bugetului instituţiei pentru 2011: "În anul 2010, MMP (Ministerul Mediului - n.n.) are în program un număr de 67 obiective/proiecte/programe de investiţii, dintre care 66 în continuare (98% din numărul total de obiective) şi unul nou (2% din numărul total de obiective), precum şi 994 lucrări privind consolidări şi intervenţii (...). Pentru perioada 2011-2013: În acest interval MMP îşi propune să finalizeze 707 lucrări de investiţii. Dintre principalele proiecte propuse a se finanţa în intervalul 2010 - 2013 menţionăm: Lucrări de consolidare a falezelor în zonele Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla şi Costineşti (...)".

Ce se finanţează în 2011, greu de spus. Aşa numitele "fişe tehnice" ale programelor nu oferă indicii în plus, spun doar câţi bani de la stat şi câţi din credite de angajament merg spre ape, protecţia mediului etc. Acelaşi lucru la agricultură - se dau bani pentru "stimularea organizării pieţelor", pentru "încurajarea bursei de cereale" sau "stimularea producţiei de bunuri alimentare româneşti". Un program cu nume, finanţare, termene de execuţie nu există în proiectul de buget al ministerului.

"Sunt două piedici care stau în calea limpezirii lucrurilor. Ca întotdeauna, sunt nesiguri pe ei (cei de la guvernare - n.n.) şi le este teamă că, dacă detaliază pream mult, atunci ar apărea discuţii şi de aceea preferă să tacă. În al doilea rând, există foarte multă incertitudine chiar cu proiectele şi cu fazele lor. Nu găsim curajul de a le prioritiza. Fiecare trage de proiectul lui, iar a prioritiza înseamnă să explici raţiunea pentru care continui unul şi abandonezi altul, iar acest lucru nu se face", comentează Aurelian Dochia.

Consiliul Fiscal a criticat, săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor pentru că nu a elaborat o listă de priorităţi cu proiecte detaliate şi alocări bugetare multianuale, arătând că obiectivele sectoriale incluse în raportul aferent proiectului legii bugetului pe 2011 nu pot fi considerate credibile atât timp cât nu sunt specificate costurile pe care le implică şi termenele de realizare.