Să uităm de crah cumpărând Cranach!/ de Daniel Nicolescu

Planeta noastră artistică, spre a-şi asigura atractivitatea muzeală, recurge la metode neobişnuite, în ultima vreme, de subscripţie publică sau, la o rigoare, ne evocă procedee pe care le credeam devenite istorie (de tipul, "Daţi un leu pentru Ateneu!").

Luni, 15 noiembrie, Muzeul Luvru a lansat o campanie inedită pentru spaţiul francez, prin care aplează la donaţiile cetăţenilor pentru a putea achiziţiona "Cele Trei Graţii" (foto 1), un tablou pictat de Lucas Cranach în 1531.

Operaţiunea a fost botezată "Tous mécènes" ("Să fim toţi mecena!") şi se adresează tuturor iubitorilor de artă ai planetei, nu doar întreprinderilor sau celor înstăriţi şi care au vocaţia mecenatului. Aşa încât, până pe data de 31 ianuarie 2011, orice cetăţean al lumii se poate înscrie pe www.troisgraces.fr, promiţând o donaţie, fie online, fie prin cec. Desigur, farmecul operaţiunii e de natură să-i ispitească mai ales pe francezi, pentru coloratura sa patriotică: tabloul lui Cranach, deţinut actualmente de nişte colecţionari francezi, este clasificat drept tezaur naţional.

Nu există sumă minimă şi, desigur, nici o limită maximă. Beneficiile pentru donatori? La sfârşitul campaniei, toţi donatorii (desigur, dacă vor dori acest lucru) vor figura pe o listă oficială de mecena ai Muzeului Luvru. Cei care au deschis mai larg baierele pungii (e vorba despre sume situate între 200 şi 500 de euro) vor fi invitaţi la o vizită privată postachiziţie, iar cei care au găsit de cuviinţă să se arunce la mai mult de 500 de euro vor beneficia de o seară privată în incinta muzeului.

Pentru ca acordul între colecţionari şi muzeu să poată fi parafat, mai este nevoie de 1 milion de euro (din cele 4 milioane care reprezintă suma finală de achiziţie). În acest sens, Henri Loyrette, preşedintele Muzeulul Luvru, a declarat. "Am reuşit să strângem trei sferturi din sumă, cu ajutorul a două întreprinderi. Mai mult nu s-a putut: bugetul nostru de achiziţii este limitat. Nici un mecena nu se angajează acum să sprijine comorile naţionale. Toţi preferă să să sponsorizeze expoziţii." Asta în condiţiile în care Societatea Prietenii Muzeului Luvru a declarat că, pentru anul în curs, cel puţin, a ajuns la fundul sacului, după ajutorul dat în 2010 la cumpărarea a două naturi moarte semnate de Jean Siméon Chardin.

Muzeul are deja în patrimoniu cinci opere ale lui Cranach, însă aceasta, mică în dimensiuni (24 x 37 cm), dar mare în semnificaţii (este considerată o capodoperă a Renaşterii germane), se află într-o stare de conservare excelentă şi posedă atributele originalităţii. Nimeni, dintre specialiştii însărcinaţi cu analizarea operei, nu poate explica pălăria roşie de pe capul graţioasei din centrul tabloului şi nici poziţia, cel puţin bizară, a celei din stânga, care îşi ţine glezna piciorului cu mâna. Din februarie însă, când, probabil, tabloul va apărea pe simeze, ipotezele detectivistice privind atitudinea de poză ne vor copleşi. Pentru că, nu-i aşa, nu e tocmai simplu să te menţii în graţiile publicului.