Cinci ani de artă în zarva Oborului/ de Daniel Nicolescu

În urmă cu 5 ani, în sediul Primăriei Sectorului 2 din Bucureşti, în generosul salon central de la parterul clădirii, se deschidea Galeria Dialog. Nu ştiu dacă, pe atunci, cei care se hotărâseră să întemeieze instituţia expoziţională, vedeau precis care îi va fi destinul sau cât de ramificate şi dense vor izbuti să fie dialogurile din Dialog. Îndeobşte, în atari situaţii, planurile inaugurale împrumută nuanţele utopiei şi păşesc în zona iluziilor frumoase, unde, de cele mai multe ori, se şi sufocă.

Totuşi, cu tenacitate, pricepere, încredere în forţele proprii şi ale colaboratorilor, dar şi cu oleacă de semeţie, edilul şi sfetnica sa în ale artei, doamna Ruxandra Garofeanu, au ţinut, preţ de un lustru, piept provocărilor (îndeobşte de natură economică), cârtelilor, ţâfnei şi, la urmă, dar nu în ultimul rând, concurenţei galeristice a Capitalei. Sigur, se poate spune că e uşor să faci expoziţii pe bani publici. Da, dar mult mai uşor e să nu faci şi să muţi banii pe care i-ai chivernisit în alt buzunar sau într-o vistierie care aduce dobânzi. Să nu uităm, galeria, nelucrativă, a investit doar în prestigiu şi în ceea ce am putea numi decorarea inteligentă a timpului liber al bucureşteanului. Şi a câştigat atât la bursa gloriei, cât şi a loisir-ului.

Cu cinci ani de funcţionare neîntreruptă, organizând aproape lunar evenimente, Galeria Dialog a realizat expoziţii de grup, de autor, expoziţii tematice şi omagiale, expoziţii-spectacol, târguri de artă, sinteze. Artiştii expuşi, fie clasici, fie de curând clasicizaţi, fie cunoscuţi moderni în viaţă, fie aflaţi în căutarea afirmării, fie sârguincioşi amatori, fie talente uitate şi recuperate, români, români stabiliţi în afara graniţelor sau străini au pus pe gura Oborului (unul dintre cele mai pestriţe, mai balcanice, mai aglomerate, mai derutante şi mai pline de hărmălaie colţuri ale Bucureştilor) un lacăt de bun-simţ, de onorabilitate, de frumuseţe aşezată şi seninătate. La cinci ani de la prima iluminare oficială a simezelor, Galeria Dialog a organizat o expoziţie de rememorare a traseului său şi a readus în sala Primăriei câteva dintre lucrările care, în varii combinaţii, au fost prezente acolo de-a lungul timpului. Nu trebuie să-i căutăm, de aceea, vreo congruenţă anume, ci doar să-i subliniem puterea evocatoare. Într-o ordine absolut întâmplătoare, iată câteva dintre numele prezente în această secţiune prin timp, cu pictură, grafică, sculptură, artă-obiect: Gheorghe Iacob, Aurel Vlad (foto 1), Ion Bitzan, Ariana Nicodim (foto 2), Wanda Sachelarie Vladimirescu (foto 3), Viorel Mărginean, Ion Pacea, Nicolae Săftoiu, Gabriela Melinescu, Neculai Păduraru (foto 4), Alexandru Ţipoia, Benedict Gănescu.

Evenimentul a fost dublat şi un temeinic album-catalog ("5 ani de Dialog", 294 pagini, foto 5-6), rânduit pe criterii cronologice, admirabil realizat grafic şi care vorbeşte, sub aceeaşi baghetă a Ruxandrei Garofeanu, nu doar despre expozanţi ci şi despre toţi aceia, mai mult sau mai puţin vizibili, prieteni media, cronicari plastici, eseişti, care au pregătit expoziţiile pentru public şi publicul pentru expoziţii.

În primul rând, Dan Hăulică, cel mai devotat partizan şi mai prestigios actor al GD, apoi Pavel Şuşară, Aurelia Mocanu, Dorana Coşoveanu, Tudor Octavian, Iolanda Malamen. Privind printre zecile de fotografii din album, îi aflăm la vernisaje, prin juriile premiilor literare sau pur şi simplu în public, pe culoarele galeriei, pe Andrei Pleşu, Eugen Simion, Mihai Oroveanu, Horia Gârbea, Daniel Cristea-Enache, Adrian-Silvan Ionescu, Mihai Oroveanu, Doina Uricariu, Paul Gherasim. Cum se poate vedea, lume bună, mulţi intelectauli de primă mână, acordaţi, chiar dacă temporar, spiritului de ecumenism cultural pe care Galeria îl răspândeşte şi îl va râspândi, sperăm, mulţi ani de acum înainte.

DANIEL NICOLESCU. Absolvent, în 1982, al Universităţii Bucureşti, Facultatea de filologie, secţia română-portugheză. Redactor principal (şi, începând cu 1991, grafician copertator) la Editura Eminescu, între 1985-2003. Colaborări (cronică literară, cronică plastică, traduceri) la numeroase reviste culturale, începând cu 1974. Redactor şi art-director la diverse publicaţii din ţară. A semnat mai multe volume de traduceri şi un volum de interviuri. Din anul 2000 până în 2009 - editor executiv la Ziarul de Duminică.