Germania, criticată pentru că vrea ca Europa să funcţioneze după regulile ei
Europa se luptă să îşi salveze moneda unică, dar negocierile au loc sub o presiune imensă. Şi, surprinzător, Franţa, care a coordonat salvarea Greciei, este inactivă, cel puţin la suprafaţă, în ceea ce priveşte soluţionarea crizei datoriilor.
Deşi tensiunile ce apar în spatele uşilor închise în timpul discuţiilor privind viitorul monedei euro răsuflă foarte rar, primul-ministru al Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, a acuzat public Germania de lipsă de solidaritate şi de un mod de gândire simplist, după ce Berlinul a refuzat ideea lansării de obligaţiuni comune pentru statele din zona euro, aşa-numitele eurobond-uri, scrie Financial Times. Germania tratează problemele europene într-o manieră ne-europeană", a spus Junker într-un cotidian german.
Discursurile tot mai înflăcărate ale liderilor europeni dau indicii despre neînţelegerile apărute în timpul negocierilor purtate pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane de pe continent.
Germania pare că este din ce în ce mai reticentă să pună umărul la salvarea economiilor fragile din Europa, dar totuşi, cancelarul german Angela Merkel a îndemnat liderii europeni la calm, subliniind că este mai important ca autorităţile să se concentreze pe găsirea unei soluţii privind viitorul zonei euro la următorul summit european de la Bruxelles decât să se certe în public.
Germania creează subiecte tabu în Europa
Şeful executivului din Luxemburg a înfierat Germania pentru respingerea din scurt a eurobond-urilor, argumentând că răspunsul autorităţilor de la Berlin a venit fără a fi studiat corespunzător scenariul propus. Jean-Claude Junker susţine că Germania transformă astfel de subiecte în capitole de negociere tabu şi că liderii de la Berlin nu s-au obosit nici măcar să asculte opiniile celorlalţi parteneri europeni. Aceste acuze vin după ce inflamarea spiritelor de pe pieţele obligaţiunilor i-au împins pe liderii de la Atena şi Dublin să afirme că poziţia fermă a Germaniei nu face altceva decât să agraveze criza şi să împingă economiile Irlandei şi Greciei către colaps.
Berlinul consideră că lansarea eurobond-urilor ar fi în contradicţie cu tratatul de la Lisabona, însă există semne că nemţii ar putea accepta un compromis prin creşterea Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară. În prezent din fondul de 750 mld. euro.
Purtătorul de cuvânt al executivul de la Berlin, Steffen Seibert, atrage atenţia politicienilor că "pieţele vor lua notă de dezbinarea din Europa", adăugând că eurobond-urile nu sunt o idee nouă şi că respingerea unui astfel de scenariu a venit după ce autorităţile germane au analizat cu atenţie ideea.
Angela Merkel a continuat pe acelaşi ton, atrăgând atenţia celorlalţi lideri europeni că negocierile ar trebui purtate "în linişte şi orientate spre rezultate".
Franţa, surprinzător de discretă
Deşi, în general foarte vehement, preşedintele Nicolas Sarkozy s-a concentrat pe negocierile directe cu partenerii de la Berlin pentru a "modera" discursul ferm al germanilor în încercarea de a calma pieţele.
"Alianţa franco-germană este forţa motrice din spatele succeselor obţinute de UE, totuşi tăcerea Franţei în astfel de momente este surprinzătoare", se miră economistul-şef al băncii UBS, Larry Hatheway.
Fostul premier britanic, Gordon Brown, a îndemnat liderii Uniunii Europene să renunţe la strategiile de reducere a deficitelor din fiecare stat membru, pentru un plan concertat, cu rolul de a "restabili încrederea şi creşterea". Brown a îndemnat politicienii să se întâlnească discret, departe de ochii presei pentru a găsi soluţii pentru ieşirea din criză.
Comisarul european pentru probleme economice Olli Rehn crede că zona euro are nevoie de un set de măsuri comune pentru a reuşi să domolească criza datoriilor. "Trebuie să luăm măsuri bine coordonate pentru a putea asigura stabilitate în zona euro. Situaţia din prezent nu este o criză a monedei euro", precizează Olli Rehn.