De la tranziţie la capitalism: ce pieţe au apărut în România în ultimii zece ani

În primii zece ani ai acestui mileniu, România s-a transformat radical. Au apărut pieţe noi, altele s-au schimbat din temelii, salariile au crescut, iar românii au călătorit mai des în străinătate după ce operatorii low-cost au "descoperit" pe hartă şi România. Sectorul bancar, ce a creat aproape de la zero o piaţă, cea a creditelor pentru persoane fizice, a finanţat explozia de bunăstare ce a caracterizat România până în 2008.

Zboruri low-cost: intrarea pe piaţă a companiilor "ieftine" a dublat traficul aerian

La începutul deceniului conceptul de zboruri low-cost nu exista în România. Abia în 2004 era anunţat de către compania italiană Volareweb primul zbor low-cost către Veneţia cu plecare din Bucureşti şi Timişoara, cu preţuri începând de la 20 de euro pe cursă. Ulterior şi italienii de la My Air şi slovacii de la Sky Europe inaugurau zboruri de pe aeroportul Aurel Vlaicu din Băneasa. Cei mai mari jucători de pe piaţa low-cost aveau să devină însă compania Blue Air (deţinută de Nelu Iordache) şi transportatorul aerian ungar Wizz Air, care au început să opereze în 2005, respectiv 2006. Astfel că de la 4,4 milioane de pasageri înregistraţi pe toate aeroporturile din ţară în 2005, când abia îşi făceau simţită prezenţa companiile low-cost, piaţa aeriană a ajuns anul trecut la aproape 9 milioane de pasageri, contribuţia Wizz Air şi a Blue Air fiind de aproape 37%, potrivit datelor de la Asociaţia Aeroporturilor din România şi calculelor Ziarului Financiar. Românii au început să călătorească mai mult datorită preţului mai mic la biletele de avion, dar şi noilor destinaţii introduse de jucătorii aerieni low-cost. Mirabela Tiron

Fondurile private de pensii: active de un miliard de euro în câţiva ani

Pensiile administrate privat, considerate a fi afacerea următoarelor decenii, deoarece vor aduna active de zeci de miliarde de euro, au schimbat radical imaginea sistemului de pensii, în condiţiile în care fiecare contribuabil a ajuns să deţină un cont personal din care îşi va primi banii după retragerea din activitate. Până acum, toate contribuţiile plătite de salariaţi statului se duceau direct în plata pensiilor actuale, fără a fi acumulate şi investite. În cei trei ani de la lansarea pensiilor private obligatorii (pilonul II) în conturile celor peste cinci milioane de participanţi s-au acumulat active de aproape un miliard de euro, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Alte 70 de milioane de euro s-au strâns până acum în conturile participanţilor la pensiile facultative (pilonul III). În prezent pe piaţă activează nouă fonduri de pensii, la jumătate faţă de câte erau în urmă cu trei ani, după mai multe fuziuni şi achiziţii, dar şi ieşiri de pe piaţă. Ciprian Botea

Ansambluri rezidenţiale: construite, dar nevândute

Construcţia de locuinţe a intrat pe o pantă puternic descendentă după căderea comunismului, astfel că la sfârşitul anilor '90 cele mai mari proiecte rezidenţiale noi erau reprezentate de câte un proiect "închis" de vile sau câte un bloc cu câteva apartamente în zone cu tradiţie, precum Dorobanţi sau Aviatorilor. Unul dintre pionierii conceptului de "ansamblu rezidenţial" pe piaţa locală a fost omul de afaceri Dan Ioan Popp, dar primele proiecte private integrate, cu peste 300 de apartamente, au fost finalizate abia în perioada 2005-2006, în Militari (Quadra Place) sau pe şoseaua Ştefan cel Mare (Central Park). Atraşi de ideea locuirii în apartamente noi, frumos colorate, clienţii au început să cumpere locuinţe încă din stadiul de proiect, fapt ce a determinat investitorii să cumpere terenuri pentru dezvoltarea a 100.000 de locuinţe noi doar în Bucureşti şi împrejurimi, dar doar o mică parte a acestora au devenit realitate. Peste 10.000 de apartamente noi au fost finalizate în Bucureşti în ultimii ani, dar dezvoltatorii au rămas cu o bună parte dintre acestea nevândute. Printre cele mai mari proiecte finalizate se numără Răsărit de Soare, Asmita Gardens, Militari Residence, Doamna Ghica Plaza, Green City, Rose Garden, Cosmopolis, InCity, Greenfield sau Cartierul Latin, cu peste 500 de locuinţe fiecare. Cristi Moga

Eoliene: noua ordine mondială a energiei verzi

La începutul anilor 2000, energia verde era doar un concept pentru piaţa locală, în afară de microhidrocentrale neexistând nicio altă unitate care să poată transforma în electricitate surse regenerabile, aşa cum sunt vântul sau soarele. La finalul anului 2010, România încheie însă primul an de boom în ceea ce priveşte parcurile eoline, cuvântul MW devenind cel puţin la fel de celebru ca hectarul din anii exploziei imobiliare din anii 2007-2008. Paşii făcuţi în sensul definitivării unui cadru legislativ pentru sprijinirea acestor investiţii, dar şi obligaţiile privind ponderea energiei regenerabile în consumul total pe care România şi-a asumat-o la nivel european sunt doar câţiva dintre factorii care au dus la creşterea semnificativă a acestui tip de proiecte. Astfel, potrivit celor mai recente date, anul acesta vor fi montaţi 464 MW în parcuri eoliene, ceea ce presupune instalarea a circa 200 de turbine şi investiţii de 800 de milioane de euro. Deşi saltul faţă de 2009 este uriaş, anul trecut fiind montaţi numai 14 MW, pentru 2011 prognozele cele mai prudente sunt şi mai mari: 500 de turbine, 2 miliarde de euro investiţii şi 1.165 MW instalaţi. Toţi în Dobrogea. Roxana Petrescu

Hipermarketuri: francezii de la Carrefour au pus primii piciorul în România. I-au urmat cei de la Cora

Istoria hipermarketurilor în România începe să se scrie în 2001, când grupul francez Carrefour intra pe piaţa locală. Până atunci, singurul nume mare din retailul alimentar prezent pe piaţa locală era Metro, care deţinea magazine de tipul cash & carry. În primul an al noului mileniu, Carrefour deschidea în luna iunie, în urma unei investiţii de 35 de milioane de euro, magazinul Carrefour Militari. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Comerţului, compania Carrefour România obţinea la sfârşitul anului 2001 afaceri de 114 milioane de lei noi. Pierderea companiei era de circa 12,7 milioane de lei noi. În 2003 aveau să se deschidă următoarele hipermarketuri din România. Două grupuri franceze, Carrefour şi Cora, deschideau fiecare câte un magazin. Astăzi, pe piaţa hipermarketurilor există cinci jucători - Auchan, Cora, Kaufland, Real şi Hypermarket Carrefour -, care au împreună peste 100 de magazine. Piaţa a fost evaluată în 2009 la 3,3 miliarde de euro, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă PMR Publications. Cristina Roşca