Ca să nu se repete scenariul ungar, CE face concesii ţărilor cu pensii private

Polonia a ajuns la un acord cu Comisia Europeană cu privire la transferurile către fondurile de pensii private după ce oficialii de la Bruxelles s-au speriat de reacţia dură a autorităţilor ungare, care au decis să forţeze populaţia să îşi mute pensiile de la privat înapoi la stat.

Această decizie a venit în contextul în care statele membre ale UE din Europa Centrală şi de Est care şi-au reformat sistemele de pensii au început să caute diferite soluţii pentru a-şi modifica sistemele de pensii private, astfel încât acestea să nu mai atârne greu la deficit, scrie Bloomberg.

Ungaria, ţara care a luat cele mai dure măsuri, a fost nevoită să "naţionalizeze mascat" sistemul de pensii private obligatorii, după ce Uniunea Europeană a refuzat în toamnă să renunţe la a mai lua în considerare fondurile de la buget redirecţionate către pensiile private atunci când calculează deficitul.

Autorităţile de la Budapesta au constrâns populaţia să se întoarcă în sistemul de pensii al statului, în consecinţă cei care ar fi rămas clienţi ai fondurilor private şi-ar fi pierdut 70% din contribuţiile la stat. Mişcarea i-a permis executivului maghiar să beneficieze de reîntoarcerea în conturile statului a 10 miliarde de euro.

"Decizia Ungariei a fost un semnal de alarmă. Comisia Europeană, probabil, a realizat că regulamentele actuale, care sunt descurajatoare pentru cei care şi-au reformat sistemele de pensii, sunt şi mai descurajatoare pentru acele state care nu au aplicat reforma până acum", crede Marcin Mrowiec, economistul-şef al Bank Pekao.

Moment critic

Oficialii de la Bruxelles au respins în această vară propunerea venită din partea a nouă state ale UE, printre care şi România, care pledau pentru calcularea nivelului datoriilor şi al deficitelor fără a fi luate în considerate costurile pe care aceste state le suportă pentru a susţine fondurile private de pensii. Majoritatea acestor state se află acum în pericol de a depăşi limitele maxime de deficit impuse de Bruxelles, riscând penalizări din partea UE. Majoritatea statelor UE au sisteme de pensii nereformate, însă tendinţele demografice evidenţiază că persoanele active vor fi nevoite să susţină din ce în ce mai mulţi pensionari.

"Ne apropiem de un moment critic, cei născuţi în perioada baby-boom (de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial până în anii '70 - n. red.) se apropie de vârsta pensionării, iar populaţia aptă de muncă din Europa va începe să scadă începând cu 2012", notează un raport al Comisiei Europene.

Polonia era în pericol să fie sancţionată de UE

Ministrul economiei din Polonia Waldemar Pawlak a propus suspendarea plăţilor către fondurile private de pensii, pentru a împiedica datoria publică să depăşească 55% din PIB, moment în care constituţia ţării cerea aplicarea unui set de măsuri de austeritate. Autorităţile de la Varşovia se aşteaptă ca datoria publică să atingă un nivel de 53-54% din PIB până la finalul anului, în timp ce deficitul bugetar este evaluat la aproape 8%, în condiţiile în care regulamentele UE impun o limită de 3% din PIB pentru deficit şi un nivel maxim de 60% al datoriei publice. În ultimii 11 ani, autorităţile de la Varşovia au redirecţionat peste 52 de miliarde de euro către fondurile private de pensii, aproape o treime din datoria publică a Poloniei.

Ministrul de finanţe Jacek Rostowski estimează că datoria publică s-ar reduce până la 40% din PIB dacă economia ar fi scutită de presiunea transferurilor către fondurile private de pensii.

"Este un pretext al guvernului pentru a redefini datoria publică fără a irita pieţele. Costurile mai mici cu pensiile ar da posibilitatea adoptării euro, deşi nimeni în Polonia nu ia în considerare aşa ceva acum", crede Piotr Kalisz, economistul-şef al Bank Handlowy, subsidiară a Citigroup.

Deficitul României ar coborî la 4% din PIB

Eliminarea contribuţiilor virate de stat la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II) din calculul deficitului bugetului general consolidat ar însemna pentru România o reducere cu 0,4 puncte procentuale a deficitului prognozat pentru 2011, până la 4% din Produsul Intern Brut (PIB). Deficitul estimat pentru anul viitor se ridică la 23,9 miliarde lei (5,5 mld. euro), reprezentând 4,4% din PIB. Contribuţiile virate la fondurile de pensii private obligatorii ar urma să fie de

2,2 miliarde lei (510 mil. euro) în 2011, ceea ce înseamnă că excluderea acestora din calculul deficitului bugetului general consolidat ar conduce la un deficit de 21,7 miliarde lei (5 mld. euro), repezentând 4% din PIB. În prezent, fondurile de pensii private obligatorii administrează active de aproape un miliard de euro şi au peste cinci milioane de participanţi. Ciprian Botea