Ne trebuie un nou obiectiv major la care să ne raportăm cu toţii

România nu are în acest moment un obiectiv strategic major la care să se raporteze politic şi economic, cum a fost intrarea în NATO sau în UE, şi de aceea toate deciziile sunt pe termen scurt, pentru că nu se poate ajunge la un consens politic.

"Ne lipsesc aceste obiective strategice şi de aceea este important să ne stabilim acum ca obiectiv aderarea la euro - moneda unică europeană", a menţionat Nicolae Idu, şeful reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, la seminarul "Redefinind Europa" ce a marcat un deceniu de activitate pentru Institutul European din România, instituţie care ar trebui să ofere strategii naţionale de dezvoltare în context european celor aflaţi la putere.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că indiferent dacă am putea să adoptăm sau nu euro în 2015, având în vedere contextul economic extrem de tensionat din Europa care face ca adoptarea să fie o ţintă puţin probabilă în acest moment, acest obiectiv trebuie asumat pentru a impune anumite ţinte economice care trebuie îndeplinite. Pe vremea când Isărescu era premier, în anul 2000, s-a stabilit cu Comisia Europeană, respectiv cu şeful de atunci, italianul Romano Prodi, ca data de aderare a României la UE să fie 2007. Isărescu spune că atunci exista un consens atât politic, cât şi la nivelul societăţii pentru această aderare, de aceea lucrurile au mers mai uşor.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că la începutul anului viitor se va stabili ţinta pentru aderarea la euro.

În contextul crizei economice actuale, când diferenţele dintre ţările bogate şi sărace ale Europei ies tot mai mult în evidenţă, mulţi economişti, analişti şi politicieni pun în discuţie viabilitatea proiectului Uniunii Europene şi a monedei euro - dacă poate rezista în forma actuală în care se pompează sute de miliarde de euro în Grecia sau Irlanda pentru a nu intra în faliment.

"Nimic nu este mai stimulativ decât o criză pentru a determina schimbări importante. UE este o construcţie care şi-a pierdut din viteză. Adoptarea euro şi-a îndeplinit promisiunile, dar în spate existau divergenţe naţionale mari", a menţionat Aurelian Dochia, analist economic. El spune că adoptarea euro a adus pentru ţările membre o scădere a inflaţiei până la o medie anuală de 2% faţă de 3% în deceniul anterior şi 5% în anii '80. Dobânzile au scăzut la 5% pe an faţă de 9% înainte şi 12% în anii '80, iar preţurile produselor au început să varieze într-o marjă foarte îngustă de la o ţară la alta. Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români, spune că această criză a obligat băncile centrale să devină împrumutători de ultimă instanţă, iar statele să cadă prizoniere marilor bănci private. El adaugă că stabilitatea preţurilor nu garantează stabilitatea financiară şi dă că exemplu Irlanda: "O economie bună a fost pusă pe butuci de un sistem bancar agresiv".

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, susţine că actuala criză nu este a capitalismului, ci este un eşec al administratorilor - politicieni, reglementatori şi bănci centrale.

Prin faptul că au fost nevoite să salveze bănci private şi să finanţeze deficitele statelor, băncile centrale au ajuns să fie administratorii politicii fiscale în detrimentul celei monetare. Iar de aici până la pierderea independenţei nu este decât un pas, a menţionat Croitoru. Dăianu, care a fost şi euro-parlamentar, spune că România trebuie să se pregătească pentru zona euro, dar "zona euro trebuie mai întâi să fie reparată". Acesta menţionează că România are un mare avantaj faţă de statele slabe din UE (Grecia, Portugalia - de exemplu) pentru că îşi poate folosi moneda naţională. Dar în acelaşi timp, dacă nu se operează o restructurare a cheltuielilor bugetare, România nu va avea nicio şansă. "Trebuie să avem obsesia productivităţii pentru a rezista în euro", a menţionat acesta.

În plin boom economic mondial criza financiară apărută în vara anului 2007 în Statele Unite a lovit toate economiile vechi - SUA şi Europa şi a adus în prim-plan marile ţări emergente - China şi India care reuşesc să facă produse la costuri incredibil de mici, dar plătindu-şi angajaţii doar la o fracţiune din cât câştigă europenii sau americanii. În România criza a şters în doi ani aproape 30 mld. euro din economie şi a trimis în insolvenţă afaceri private de 11 mld. euro. De nouă trimestre, România se chinuie să iasă din recesiune, iar previziunile pentru anul viitor sunt la limită.

Putea fi prevenită această criză astfel încât să fie mai bine pregătită. "Aspectele legate de o nouă greşeală a UE au fost generate de criză. De ce economiştii nu au văzut criza? Însăşi regina Angliei a întrebat asta, deci prin urmare criza nu poate fi prevenită, la fel ca la seismologie, unde putem afla de cutremur, dar asta după ce s-a întâmplat sau în cel mai bun caz cu un minut înainte", explică Moisă Altăr, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti.