Opinie Dan Armeanu: Cum vor creşte încasările la buget dacă nu există nicio perspectivă de relansare a consumului?

Anul 2011 va fi din punct de vedere economic un an de tranziţie de la stabilizarea scăderii economice la o creştere economică firavă, care se va înregistra poate în 2012. Din păcate, România nu a învăţat nimic din greşelile trecutului.

Astfel, ca şi anul trecut, şi-a fundamentat pentru 2011 un buget bazat pe o previziune foarte optimistă a creşterii economice de 1,5% (anul trecut previziunea pentru 2010 era de 1,3%). Estimări la fel de optimiste se observă atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli. Astfel, pentru 2011 se constată o estimare de creştere a veniturilor bugetare de aproximativ 15%, a veniturilor bugetului consolidat de aproape 7%, iar a veniturilor din TVA de aproximativ 18%.

Cum vor creşte încasările din TVA dacă nu există nicio perspectivă de relansare a consumului? În viziunea optimistă a guvernului, cheltuielile bugetului consolidat vor înregistra în 2011 o scădere de aproape 2,1 puncte procentuale din PIB (în condiţiile în care s-a anunţat o creştere a salariilor cu 15%), ceea ce nu s-a reuşit în 2010 cu toate că salariile bugetarilor au scăzut cu 25%, iar numărul lor s-a redus.

Este o "filozofie bugetară" nerealistă, care nu are legătură cu posibilităţile şi realităţile economice ale României şi care s-a aplicat şi anul trecut. Din perspectiva acţiunilor întreprinse pentru realizarea unei corecţii a deficitului bugetar de 2,4% din PIB - trecând peste faptul că este destul de greu de atins acest obiectiv - anul următor va fi asemănător cu anul 2010. Astfel, cu certitudine vom asista la introducerea de noi impozite sau noi majorări de impozite, noi şocuri fiscale (a mai rămas cota unică), la disponibilizări sau poate chiar la reduceri salariale în cazul bugetarilor (deşi s-a anunţat o creştere de 15%, în partea a doua a anului e posibil să avem o reducere a acestora sau alte măsuri care să compenseze această creştere), la eliminarea sau la reducerea cuantumului unor drepturi pe linia securităţii sau asistenţei sociale.

Şi în 2011 vom asista la revizuiri ale prognozelor optimiste şi lipsite de credibilitate din partea FMI, aşa cum s-a întâmplat în ultimul timp. Să nu uităm că până acum FMI deja a revizuit în scădere creşterea economică a României pentru 2011 de la 5,1% la 1,5%. Asemănător s-a întâmplat şi cu previziunea pentru anul 2010.

În prima parte a anului viitor vom asista la o nouă revizuire în scădere a prognozei privind creşterea economică, probabil undeva în jurul lui zero. De asemenea, o altă revizuire va avea ca obiect ţinta de deficit bugetar, acesta neputând scădea sub 5% din PIB în 2011.

La sfârşitul acestui an, ponderea datoriei publice în PIB va fi în jur de 38%, iar pentru anul 2011 sigur vom depăşi pragul de 40% şi ne vom apropia probabil de 45%, ceea ce va zdruncina încrederea pieţelor în sustenabilitatea finanţelor publice. În 2011, serviciul datoriei publice va fi de aproape 14 mld. euro, cu mai mult de 12% decât în 2010, iar statul va prefera în continuare varianta rostogolirii datoriei, în timp ce, din punctul de vedere al structurii datoriei publice pe maturităţi, o mare parte a acesteia va fi pe termen scurt.

Nevoia de finanţare a statului se va manifesta pregnant şi în 2011 şi va fi satisfăcută fie pe baza "concubinajului" cu FMI, fie de pe piaţa internă. Ţinând cont că finanţarea de pe pieţele din afară nu ne este la îndemână, probabil se va manifesta o creştere a efectului de evicţiune de pe urma căruia vor profita băncile.

Statul se va împrumuta şi la anul preponderent pe termen scurt deoarece pe termen lung băncile percep dobânzi mai mari. Astfel, sunt şanse mari ca anul viitor creditarea să nu fie reluată deoarece băncile au o aversiune mare faţă de risc în această perioadă şi vor prefera să-şi plaseze în continuare resursele în creditarea statului şi nu a sectorului privat, în pofida efortului BNR de a asigura o lichiditate mare pe piaţă. În schimb, BNR va face eforturi mari pentru a menţine stabilitatea cursului de schimb, cu efecte benefice indirecte asupra băncilor care au o expunere foarte mare pe creditele în valută.

Menţinerea motorului creditării la un nivel de avarie se va răsfrânge negativ asupra consumului, investiţiilor, pieţei imobiliare sau sectorului construcţiilor.

Consumul, unul dintre principalii piloni ai creşterii economice din trecut, nu va putea fi relansat în 2011 deoarece economia nu-şi va reveni. Ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru 2011 nu va fi atinsă, iar puterea de cumpărare se va deteriora în continuare. De asemenea, veniturile populaţiei şi ale companiilor au scăzut în 2010 şi probabil vor scădea şi în viitor, creditarea, aşa cum menţionam anterior, nu se va înscrie pe un trend crescător, majorarea TVA şi a celorlalte impozite se va mai resimţi şi în viitor asupra consumului, iar eventualele creşteri de impozite vor lăsa şi mai puţini bani la dispoziţia consumatorilor.

Investiţiile vor fi şi ele sacrificate în anul viitor în speranţa că ne vom încadra în ţinta de deficit. Instabilitatea fiscală, lipsa de responsabilitate fiscală, caracterul impredictibil al politicii fiscale şi bugetare, necorelarea acestora cu politicile monetare, nepornirea creditării, absorbţia într-o mică măsură a fondurilor europene au reprezentat şi vor reprezenta şi la anul motive suficiente pentru ca investiţiile să nu înregistreze o creştere.

Pentru omul de rând, anul 2011 nu va aduce nimic nou faţă de 2010, va fi un an în care vom trăi la fel de "bine". Va fi un an la fel de greu ca anul care se încheie pentru cea mai mare parte a populaţiei, chiar şi în cazul improbabil în care vom înregistra o uşoară creştere economică.

Populaţia va suporta în continuare factura crizei economice, va suporta noi majorări de impozite, reduceri de venituri, creşteri de preţuri, pentru ca România să se încadreze într-o ajustare drastică de deficit bugetar, de la nivelul de 6,8% la 4,4% din PIB.

Dan Armeanu este prof. univ. dr. la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din Academia de Studii Economice, Bucureşti