Europa a stat în 2010 sub zodia măsurilor dure de austeritate şi a protestelor

Spania şi Portugalia sunt ultimele ţări care, sub presiunea investitorilor care le cereau preţuri tot mai mari pentru a le cumpăra obligaţiunile, au fost nevoite să adopte o serie de măsuri de austeritate dure.

La început a fost Grecia, care pentru a primi cele 110 miliarde de euro puse la dispoziţie de UE şi FMI a fost nevoită să anunţe măsuri dure de austeritate, de la majorarea TVA şi a accizelor la reduceri de salarii şi pensii. La scurt timp, pentru a preveni extinderea crizei elene, majoritatea ţărilor europene s-au grăbit să taie cheltuielile şi să majoreze taxele pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Germania, cea mai puternică economie de pe continent, a vrut să dea un exemplu şi a adoptat un plan prin care cheltuielile bugetare vor fi reduse cu 80 de miliarde de euro în următorii ani.

În vară, şi România a fost nevoită să vină cu măsuri de austeritate, dar întârzierea adoptării acestora de către guvern le-a făcut cele mai "amare" din Europa: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA cu 5%, la 24%.

Măsurile, o surpriză neplăcută pentru europenii obişnuiţi cu sisteme de protecţie socială foarte generoase, au venit la pachet cu proteste, care de multe ori au paralizat ţări, cum a fost cazul Greciei, sau întregi industrii în cazul Franţei, unde protestatarii au luat cu asalt rafinăriile.

Şi analistul financiar român Dragoş Cabat spune că în spatele reacţiei violente a europenilor în faţa austerităţii stă "traiul bun" cu care aceştia au fost obişnuiţi de către guverne.

"Ţările europene nu erau obişnuite să ia măsuri de austeritate. Au, în general, o politică mai degrabă socialistă decât una liberală, le-a fost greu să ia măsuri dure, de aceea ritmul de absorbţie este lent", spune Cabat.

Pentru a calma turbulenţele de pe pieţe, Uniunea Europeană a instituit un fond de urgenţă de 750 de miliarde de euro pentru a fi folosit de economiile cu probleme în cazul în care vor apărea derapaje, însă banii nu au stat mult în seifurile Bruxellesului. Clienţii au început să apară în numai câteva luni pentru că investitorii au marginalizat Irlanda pe pieţele financiare, iar Dublinul a fost nevoit să accepte, după refuzuri repetate, un împrumut de 85 de miliarde de euro de la FMI şi UE pentru a-şi face ordine în sectorul bancar.

Unele voci susţin că măsurile de austeritate limitează capacitatea economiilor europene de a susţine creştere economică şi că statele ar fi trebuit să continue să pompeze bani în economie pentru a relansa creşterea economică, însă niciun şef de stat sau de guvern nu a îndrăznit să meargă pe o astfel de cale.

Dragoş Cabat precizează că limitarea creşterii economice depinde de durata austerităţii şi că strângerea curelei va pune în ordine finanţele publice ale continentului.

"Depinde de durata acestora, dar măsurile de austeritate vor pune în ordine finanţele publice ale statelor europene. Toate ţările trebuie să îşi ajusteze deficitele", spune Cabat.

În România, guvernul a venit prea târziu cu măsurile de austeritate

Analistul financiar Dragoş Cabat consideră că măsurile luate de executivul de la Bucureşti sunt bune, însă au fost luate târziu. "Măsurile luate sunt bune, cele din ultimele luni sunt foarte bune, însă au fost luate târziu. Acestea trebuie compensate cu măsuri de stimulare economică a mediului privat, a IMM-urilor şi proiecte de investiţii publice", crede analistul român. Într-un interviu acordat recent cotidianului britanic Financial Times, preşedintele României Traian Băsescu a justificat setul de măsuri anticriză luate de autorităţi. Întrebat dacă se teme că mişcările sindicale s-ar putea reaprinde, preşedintele Băsescu declara că măsurile luate de autorităţi sunt foarte dure şi că populaţia le acceptă foarte greu, însă consideră că vârful turbulenţelor a fost atins în luna octombrie şi că sunt puţine şanse ca acestea să se reaprindă. "Am supravieţuit, continuăm măsurile, nu mă aştept la mişcări sociale în următoarele luni, chiar dacă populaţia nu este mulţumită de măsurile pe care le luăm. Am introdus impozitarea pensiilor de peste 740 de lei cu 5,5% pentru a susţine sistemul de sănătate. Lista măsurilor pe care le-am luat este foarte lungă: reducerea salariilor din sistemul public cu 25%, eliminarea stimulentelor, reducerea cu 15% a banilor alocaţi protecţiei sociale, îngheţarea pensiilor. Guvernul a ţinut sub control costurile din administraţia publică, iar 80.000 de bugetari au fost nevoiţi să părăsească sistemul public. Am majorat cu 5% cota TVA, am mărit baza de impozitare şi am introdus taxe pentru proprietatea intelectuală. Am majorat accizele pentru alcool şi ţigări, am eliminat al 13-lea salariu şi am introdus o lege pentru responsabilitatea fiscală. Anul viitor vom continua reducerile de personal din sistemul public", preciza Traian Băsescu în cotidianul britanic.