Finanţele se împrumută mai ieftin de la bănci datorită lichidităţii excesive

În ciuda faptului că analiştii băncilor străine cereau dobânzi mai mari având în vedere creşterea inflaţiei şi a riscului de ţară, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat la costuri mai mici în ultimele săptămâni datorită lichidităţii excesive de pe piaţă şi îmbunătăţirii perspectivelor economiei.

La începutul săptămânii, statul a atras aproape 1,78 miliarde lei (415 mil. euro) pe şase luni, la un randament de 6,71% pe an, suma împrumutată depăşind cu mult valoarea propusă iniţial de un miliard de lei în condiţiile în care randamentul plătit a fost cel mai mic din ultimele şapte luni. La licitaţia anterioară cu astfel de titluri, randamentul fusese de 6,88% pe an.

Dealerii spun că pe lângă lichiditatea excesivă de pe piaţă şi creşterea apetitului la risc suveran al investitorilor, un rol important l-a jucat schimbarea de optică a Finanţelor, care a renunţat să mai impună un prag maxim în ceea ce priveşte randamentul acceptat.

"Vedem o reaşezare a pieţei pe baze mai solide în condiţiile în care Ministerul de Finanţe a ales să facă un proces de piaţă din vânzarea de titluri de stat şi a abandonat pragul impus (dobânda maximă acceptată - n. red.) de 7% pe an. Pentru investitorii externi este foarte importantă această mişcare", apreciază Dorin Badea, şeful Trezoreriei UniCredit Ţiriac Bank.

Ministerul de Finanţe stabilise în primăvară un prag maxim de 7% pe an al randamentului acceptat la vânzarea de titluri de stat în condiţiile în care presiunea pe finanţare se diminuase. Treptat, statul a acceptat însă randamente peste acest prag, iniţial pentru maturităţi mai mari de cinci ani şi ulterior chiar pentru certificate de Trezorerie cu scadenţa la un an.

În paralel, apetitul mai mare al băncilor pentru titluri de stat vine în contextul în care dobânzile la depozitele interbancare pe termen scurt au scăzut semnificativ în ultimele luni. De exemplu, dobânda plătită pentru sumele plasate pe o lună a scăzut în ultimele trei luni de la 6,5% la aproape 4% pe an după ce BNR a lăsat mai multă lichiditate pe piaţă, prin atragerea limitată de depozite de la bănci. Chiar şi dobânzile pentru depozitele interbancare atrase pe trei sau şase luni au început să scadă uşor în ultima perioadă.

În ceea ce priveşte obligaţiunile cu maturitate mai lungă, randamentele nu au coborât încă sub 7%, la ultima licitaţie pentru titluri cu scadenţa la doi ani şi jumătate Trezoreria acceptând un randament de 7,17% pe an. Suma atrasă în cadrul acestei operaţiuni a fost 500 milioane lei, în linie cu valoarea propusă iniţial, dar cererea din partea băncilor s-a ridicat la 1,59 miliarde lei.

"În cazul obligaţiunilor emise pe trei sau cinci ani incertitudinile sunt mai ridicate şi balansul între lichiditatea excesivă pe termen scurt şi incertitudinile pe termen lung înclină spre acestea din urmă", comentează Dorin Badea.