Impozitele pe forţa de muncă vor scădea dacă economia va creşte, conform noului angajament cu FMI

Colaborarea cu FMI va continua şi după expirarea actualului acord de 12,95 mld. euro în primăvara anului viitor, pentru că România nu se poate lipsi de un nou "certificat de credibilitate" din partea Fondului, având în vedere şi amânarea aderării la Schengen care transmite un semnal prost pentru investitorii străini.

Guvernul a aprobat marţi-seară o nouă scrisoare suplimentară de intenţie către FMI, care include angajamentele de a continua reducerea numărului de angajaţi în sectorul public în 2011 şi de a acorda prioritate programelor sprijinite din fonduri europene, când va decide noi investiţii. Diminuarea impozitelor aplicate forţei de muncă va fi realizată doar dacă economia îşi va reveni, până atunci sistemul de impozitare urmând să rămână neschimbat.

Delegaţia FMI va veni la Bucureşti după 20 ianuarie pentru a vedea ce a mai făcut Guvernul şi de câţi bani are nevoie la anul.

În ceea ce priveşte noul acord cu FMI, suma luată în calcul în prezent de autorităţile române este de circa 5-6 mld. euro, dar valoarea ar putea creşte până la 8 mld. euro în funcţie de nevoia de finanţare, potrivit unor surse citate de Mediafax. Suma, care va fi stabilită definitiv în martie 2011, va fi pusă la dispoziţia României sub forma unui acord de tip preventiv şi va fi accesată doar în caz de urgenţă.

Un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană ar fi o sursă de credibilitate în faţa investitorilor şi ar oferi pieţelor garanţia implementării reformelor fiscale în România, iar statul s-ar putea împrumuta de pe pieţe în condiţii mai bune, în viziunea analiştilor.

În primăvara anului trecut, România a convenit asupra unui pachet de finanţare externă de 19,95 mld. euro, de la FMI, UE, Banca Mondială şi BERD, cel mai mare din istoria ţării şi aproape jumătate din bugetul pe 2009, pentru a consolida rezervele BNR, având în vedere că banca centrală a dat înapoi băncilor private o parte din banii aflaţi în rezervă şi a permite statului să îşi finanţeze deficitul.

Pentru a rezista în faţa crizei, România a devenit în 2009 unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. Până acum, tranşele primite au ajuns la circa 11 mld. euro de la Fond şi 3,6 mld. euro de la CE.

Şi la finalul acestui an, ca şi în 2009, România a rămas fără tranşa programată de la FMI din cauza întârzierii aprobării bugetului pentru anul viitor şi a tergiversării legilor salarizării şi pensiilor.

Necesarul de finanţare este ridicat în acest moment şi va rămâne ridicat şi în anii următori. În 2011 România va avea de finanţat un deficit bugetar de cel puţin 6 mld. euro dacă va reuşi să reducă nivelul acestuia la 4,4% din PIB, de la 6,8% din PIB în acest an.

Până acum România a plătit Fondului dobânzi în valoare de aproximativ 300 mil. euro de la semnarea acordului actual de împrumut, iar din august 2012 BNR şi Ministerul Finanţelor vor începe să ramburseze şi ratele aferente tranşelor primite, nota de plată urmând să crească.