Ce nu le-a dat Băsescu francezilor încât au amânat Schengen?

Unii dintre politicienii români au pus opoziţia Franţei faţă de aderarea României la Schengen pe seama neonorării unor promisiuni privind unele contracte comerciale. Însă nimic nu a fost lămurit nici la o zi după decizia Parisului şi a Berlinului de a bloca intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, anume că România nu va accepta să fie discriminată nici măcar de cele mai mari puteri ale UE - Franţa şi Germania -, cu referire la refuzul Parisului şi al Berlinului de a accepta ţara în Schengen nu şi-au găsit ieri explicaţia. Ce înseamnă, practic, această ameninţare? Imposibil de spus în acest moment. Consilierul său pe probleme europene, fostul comisar european, Leonard Orban, este mai ponderat. El a admis, într-un interviu pentru RFI, că nu există un "plan B" faţă de aderarea la Schengen.

Dar dincolo de declaraţii politice de uz intern, la Bucureşti s-a creat un curent negativ. De la preşedintele socialist, François Mitterand, care, în 1997, înaintea summit-ul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, s-a opus aderării României la NATO în primul val, nicio administraţie a Franţei nu a fost atât de potrivnică faţă de "sora ei mai mică". Care este explicaţia unei atât de bruşte schimbări?

Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a vorbit - fără a dori să dea detalii - că ar fi vorba despre nişte contracte comerciale promise de Băsescu lui Sarkozy care nu au fost finalizate. Totul a fost lăsat de demnitar la nivel de speculaţie. Ce se ştie însă este că Sarkozy a insistat ca România să construiască reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă cu firma franceză Areva, iar Bucureştiul nu a răspuns afirmativ.

În alţi termeni, dar legat tot de contracte comerciale, senatorul PSD Titus Corlăţean a susţinut că schimbarea Franţei se datorează faptului că firmei franceze Vinci (care ar fi trebuit să construiască autostrada Comarnic-Braşov, dar s-a retras în urmă cu câteva luni) i s-ar fi cerut mită - acuzaţie cu trimitere la presupusa corupţie din partidul de guvernământ. Dincolo de aceste acuzaţii însă, şi puterea, şi opoziţia au susţinut că României i s-a făcut o nedreptate.

Politicienii din Vest au tăcut, dar presa a relatat pe larg şi a susţinut că României şi Bulgariei li s-a trântit uşa în nas.