Biserici de lemn din nordul Olteniei/ de Stelian Ţurlea

Ziarul Financiar 23.12.2010

Cu o săptămână înainte de Crăciun, la Muzeul Ţăranului Român a fost lansată o admirabilă lucrare bilingvă (română şi engleză) intitulată Lemn. Biserici din nordul Olteniei*, al doilea album consacrat patrimoniului naţional din această zonă, după "Cule. Case boiereşti fortificate". Albumul are la bază o cercetare de aproape doi ani de studiere comparativă a bisericilor de lemn din nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei.

Oltenia este regiunea cu cea mai mare densitate de biserici de lemn din România, dar puţini le cunosc şi puţine dintre monumente au fost obiectul unor prezentări asemănătoare bisericilor maramureşene, din raţiuni care vor decurge şi din textul nostru. În lista monumentelor istorice sunt incluse 209 biserici din lemn din Vâlcea şi Gorj, majoritatea încă funcţionând ca biserici de sat sau de cimitir. Despre mare parte dintre ele vorbeşte acest album care îmbină textul de prezentare şi comentariu cu imagini incredibil de convingătoare. A fost făcută o selecţie, care, fireşte, e subiectivă. Cu toate acestea, lucrarea este "un prim gest de documentare vizuală a acstui grup de monumente puţin cunoscut." O carte ca o călătorie, cum scrie Luiza Zamora, o călătorie al cărei sens este căutarea, a detaliului, a măruntului, a particularului. Deşi este rezultatul unei cercetări de câţiva ani, albumul nu este un studiu academic, nu descrie în cel mai mic amănunt monumentele, nu le face mai frumoase decât sunt în realitate, nu le exagerează virtuţile, ci doar a aduce în prim-plan monumentele, aşa cum sunt ele şi vorbeşte despre ele.

Cartea are două secţiuni - "În afară" şi "Înăuntru" - în fiecare monumentele sunt descrise în detaliile care le sunt comune, dar se insistă şi asupra rezolvărilor diferite. Autorii atrag atenţia asupra istoriei, momentului construirii, arhitecturii, ferestrelor, brâurilor, consolelor, clopotniţelor, candelabrelor, învelitoarelor, încuietorilor, pomelnicelor, icoanelor ş.a.m.d. care diferă de la biserică la biserică. În general sunt biserici construite în ultimele două secole, adică exact perioada în care s-au succedat răzmeriţe, războaie şi alte nenorociri care au lăsat urme asupra oricărei construcţii umane. Au hramuri care coincid cu sărbătorile pastorale. Ctitorii aparţin tuturor categoriilor sociale, majoritatea sunt moşneni, adică ţărani liberi stăpâni de pământ.

Unele dintre biserici sunt foarte bine conservate, asupra celor mai multe intemperiile şi nepăsarea oamenilor au lăsat urme vizibile, altele sunt deja distruse. Aproape niciuna nu este impunătoare şi n-a ajuns loc de pelerinaj, au fost construite cu discreţie, unele sunt greu accesibile, cocoţate pe câte un deal sau ascunse în pâlcuri de brazi, altele au rămas singure, după ce satele din jur au fost strămutate. Tehnica de construire este în general aceeaşi, din bârne cioplite aşezate orizontal, cu diverse tipuri de îmbinări la muchii.

*) Lemn. Biserici din nordul Olteniei. Wood. Churches of northern Oltenia. Odinul arhitecţilor din România, WestGroup Architecture. Concept editorial şi text - Luiza Zamora. Prefaţă - Corina Popa. Postfaţă - Laura Jiga-Iliescu. Fotografii - Şerban Bonciocat, Luiza Zamora. Traducere în limba engleză - Irina Dmian, Olivia Safer.