Ungaria, ţară condusă de cel mai autoritar lider politic din Europa, preia preşedinţia UE

Măsurile luate de guvernul ungar în sensul întăririi controlului asupra presei şi a transferului activelor fondurilor private de pensii pun pe jar partenerii din UE ai Ungariei chiar în contextul în care ţara est-europeană preia preşedinţia rotativă a blocului, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

În cele şapte luni de când a preluat puterea în Ungaria, primul-ministru Viktor Orban a introdus suprataxe pentru o serie de industrii, a redus prerogativele Curţii Constituţionale, a naţionalizat practic fondurile private de pensii şi a instalat aliaţi ai partidului de guvernământ Fidesz la conducerea a cel puţin patru instituţii independente.

Acţiunile lui Orban şi ale partidului Fidesz au stârnit reacţii publice critice din partea Marii Britanii, Germaniei şi Luxemburgului, ministrul de externe al ţării din urmă întrebându-se în mod public dacă Ungaria merită să conducă UE.

Comisia Europeană a criticat la rândul său măsurile respective, precum şi legea privitoare la presă adoptată luna trecută, ce dă putere unui nou consiliu, ai cărui membri sunt desemnaţi de partidul Fidesz, să amendeze sau să închidă ziare sau televiziuni private.

"Guvernul trebuie să acţioneze acum pentru a reface imaginea Ungariei la nivel internaţional", a declarat Tamas Vahl, preşedinte al Camerei Germane de Comerţ din Budapesta, citat de Bloomberg. "Aceste decizii, care contravin spiritului democraţiei, riscă să transforme Ungaria în oaia neagră a Uniunii", a declarat Laszlo Kovacs, fost comisar european şi membru al partidului socialist.

Orban însă este decis să reziste presiunilor de schimbare a legii media, spunând că aceasta este înţeleasă greşit de străinii care nu cunosc situaţia internă a Ungariei. Orban spune că politicile sale vor impulsiona economia, permiţând Ungariei să-şi reducă datoria, cea mai ridicată din rândul celor zece ţări din Europa Centrală şi de Est care au aderat la bloc din 2004.

Situaţia conflictuală se înregistrează într-un moment crucial pentru UE, care se pregăteşte să aprobe schimbări controversate ale principalului său tratat pentru a implementa un nou mecanism de susţinere financiară pentru ţările din zona euro şi a introduce noi reforme pentru întărirea disciplinei bugetare. În timpul preşedinţiei de şase luni a Ungariei se vor lansa discuţii delicate legate de bugetul pe 2014-2020 al UE, precum şi de integrarea romilor.

În timpul celor şase luni, Ungaria intenţionează să pună accent pe continuarea extinderii UE şi pe problema romilor. În plus, Obran vrea să sporească capacitatea blocului de a reacţiona în faţa problemelor economice. Pentru a obţine rezultate, analiştii spun că Orban va trebui să-şi schimbe stilul agresiv.

Totuşi, diplomaţii din Bruxelles nu cred că politicile neconvenţionale urmate de Ungaria vor avea un impact foarte mare asupra UE.

"Bineînţeles, măsurile neortodoxe ale Ungariei nu vor avea un efect benefic în ceea ce priveşte preşedinţia, dar nu trebuie totuşi să le exagerăm impactul", a declarat un diplomat al UE.

Măsurile care au speriat Europa

• Suprataxarea sectoarelor bancar, energetic, telecom şi de retail.
• Dacă nu se întorc la sistemul public, cetăţenii care au pensii private vor pierde contribuţiile făcute la stat, adică 70% din pensie.
• Reducerea prerogativelor Curţii Constituţionale.
• Instalarea unor apropiaţi ai partidului Fidesz la conducerea unor instituţii independente.
• Introducerea unei legi prin care statul poate închide ziare şi televiziuni private.