Cum va arăta infrastructura rutieră în 2011: încă 83 km de autostradă, 34 km de centuri şi 261 km de drumuri naţionale reabilitate

România ar putea avea astfel, la finalul lui 2011, aproape 400 de kilometri de autostrăzi, însă rămâne cu mult în urma unor ţări vecine, precum Ungaria sau Bulgaria, care deja aveau în 2010 696, respectiv 459 de kilometri de autostrăzi.

Autostrada Bucureşti - Constanţa, una dintre principalele artere de trafic auto, în special pe timp de vară, ar urma să fie finalizată integral în ultima parte a lui 2011. În afară de aceasta, şi autostrada care leagă două oraşe din vestul ţării, Timişoara şi Arad, ar putea deveni realitate în 2011, potrivit informaţiilor CNADNR transmise la solicitarea ZF.

Tronsonul, cu o lungime de peste 32 de kilometri şi o valoare contractuală de 482,9 mil. lei fără TVA, este construit în prezent de companiile FCC Construction şi Astaldi, care au colaborat şi pentru centura Constanţei, ce va fi de asemenea inaugurată în 2011.

Două noi centuri la standard de autostradă

Varianta de ocolire a municipiului Constanţa, construită la standard de autostradă, va fluidiza traficul la ieşirea de pe autostrada Bucureşti- Constanţa, dar va asigura şi devierea traficului din interiorul oraşului de la mare pe direcţia Tulcea şi Vama Veche.

Valoarea contractului se ridică la 437 mil. lei, fără TVA. Cele două firme care vor preda anul acesta două proiecte de infrastructură rutieră, FCC Construction şi Astaldi, sunt responsabile şi pentru Pasajul Basarab din Capitală, care va fi finalizat în martie şi pe care estimările arată că vor trece zilnic 100.000 de maşini, respectiv 10% din parcul auto al Bucureştiului.

Totodată, în 2011 CNADNR estimează că va face şi recepţia pentru varianta de ocolire a municipiului Arad, realizată tot la standard de autostradă.

Dacă toate aceste tronsoane vor fi finalizate la termenul promis, în 2015 se va putea circula de la vestul la estul ţării pe Coridorul IV paneuropean.

Sau cel puţin de la Nădlac la Sibiu şi de la Piteşti la Constanţa, pentru că tronsonul Sibiu -Piteşti, cu o lungime de aproape 117 km, este încă în stadiu de "autostradă în pregătire", cu alte cuvinte nici măcar nu a fost scos la licitaţie. Ministrul transporturilor a spus însă că în următorii ani întreg Coridorul IV paneuropean va fi prioritatea sa.

Pe de altă parte, mediul de business nu mai este însă de mult impresionat de kilometri noi de autostradă anunţaţi de oficialii de stat.

"Statisticile acestea şi pronosticurile la început de an au ajuns deja să fie puţin importante pentru mediul de afaceri, în speţă pentru societăţile de construcţii. Doar dacă s-a ajuns să se conştientizeze cu adevărat situaţia dramatică în care ne aflăm, estimările privind numărul de kilometri de autostradă inauguraţi în 2011 ar putea deveni o realitate", a declarat Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC). Mai mult, reprezentantul PSC consideră că relansarea economică a României va fi îngreunată dacă proiectele de infrastructură nu vor fi puse pe primul plan.

Anul acesta, Ministerul Transporturilor are un buget de investiţii de circa 8 mld. lei (aproape 2 mld.euro), mare parte din această sumă urmând să revină CNADNR. În 2010, CNADNR a avut la dispoziţie fonduri de 7,3 mld. lei (1,7 mld. euro), din care în primele zece luni ale anului cheltuise deja aproape 97%.

Mai puţine reabilitări de DN-uri în 2011

Dacă în 2010 s-au pus în funcţiune 621 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate, în 2011 ar urma să mai apară pe harta infrastructurii rutiere din România încă 261 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate, valoarea contractelor pentru acestea din urmă ridicându-se la circa 700 mil. lei (170 mil. euro).

Cea mai importantă reabilitare ce se va încheia în 2011, potrivit CNADNR, va fi cea a tronsonului Petro şani-Simeria de pe Drumul Naţional 66, de aproape 80 de kilometri, lucrările fiind împărţite în trei subsectoare. Cu toate acestea, CNADNR spune că va pune în funcţiune anul acesta un drum pe care se circulă deja, aşa cum susţin transportatorii.

"Circul de câteva luni pe Petroşani - Simeria fără absolut nicio problemă, e bun drumul şi reabilitat în totalitate", spune un şofer al companiei de transport Normandia.

Reprezentanţii CNADNR spun că într-adevăr stadiul lucrărilor pe tronsonul Petroşani - Simeria se ridică la peste 90% şi că reabilitarea s-a făcut sub trafic. Tronsonul nu a fost închis niciodată în totalitate, doar anumite porţiuni au fost închise temporar, una sau două zile, însă recepţia finală a lucrărilor se va face abia în 2011. "Momentan se lucrează în afara carosabilului, fiind iarnă.

Pentru sectoarele Petroşani - Baru şi Haţeg - Simeria, lucrările au început în august 2003, în timp ce în cazul tronsonului Baru - Haţeg reabilitarea a demarat în noiembrie 2007, au mai spus reprezentanţii CNADNR.

În general, tronsoanele de autostrăzi, variante ocolitoare şi drumuri naţionale ce vor fi puse în funcţiune anul viitor au fost realizate de constructori străini, cu excepţia reabilitării unei porţiuni de 43 de kilometri din DN 2 Focşani - Ojdula, efectuată de Spedition UMB, companie controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

Faptul că străinii vor avea anul acesta cele mai im portante inaugurări la nivel de infrastructură rutie ră este exemplificat chiar de autostrada Cernavodă - Constanţa. Primul tronson al acesteia, şi anume Cernavodă -Medgidia, cu o lungime de peste 19 kilometri, este construit de compania franceză Colas, care a câştigat licitaţia la finalul anului 2008, cu o valoare a contractului asumat de 634,4 mil. lei, fără TVA, potrivit informaţiilor transmise de CNADNR.

Cel de-al doilea sector, Medgidia - Constanţa, este construit de italienii de la Astaldi şi de germanii de la Max Boegl, pentru suma de 596 mil. lei.

160 de kilometri de autostrăzi inauguraţi în 2012?

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii anunţa la începutul lunii decembrie 2010 că la finalul lui 2012 România va avea încă 243 km de autostradă.

În acest moment, în România există 314 kilometri de autostradă, potrivit informaţiilor furnizate de MTI, şi anume Bucureşti - Piteşti (111 km), Bucureşti - Cernavodă (151 km) şi Câmpia Turzii -Gilău (52 km).

Cu alte cuvinte, în doi ani ar trebui să avem în total aproape 560 de kilometri de autostradă, urmând ca în 2012 să mai fie inauguraţi încă 160 de kilometri.

Po trivit unei hărţi detaliate privind infrastructura rutie ră, prezentată de ministrul transporturilor şi infrastruc turii la începutul lunii decembrie, în 2012 ar urma să fie finalizate patru tronsoane de autostradă, şi anume: Suplacu de Barcău - Borş (64 km), Moara Vlăsiei - Ploieşti (42,5 km), Bucureşti - Moara Vlăsiei (19,5 km), precum şi Deva - Orăştie (32,8 km).

Angajamentul actualului ministru al transpor turilor, Anca Boagiu, a venit în contextul în care predece sorul său, Radu Berceanu, promitea în 2008 un total de 1.000 kilometri de autostrăzi în patru ani. Din 2004 până la finalul lui 2009 însă, România a reuşit să mai construiască doar circa 120 de kilometri de autostrăzi, potrivit datelor ZF.

Cei 243 de kilometri noi de autostradă anunţaţi re cent sunt însă bucăţi de autostrăzi, astfel că nici în 2012 România nu va avea o autostradă care să o tranziteze integral de la est la vest sau de la nord la sud.

Dacă în primele 11 luni ale anului lucrurile s-au miş cat destul de încet în ceea ce priveşte licitaţiile de auto străzi, în decembrie, pe ultima sută de metri a anului, CNADNR a scos la licitaţie 183 km din Corido rul IV paneuropean, al căror cost total a fost estimat la aproape 1,4 mld. euro, iar din această sumă, 85% sunt bani europeni, restul fiind contribuţie de la bu getul de stat. Cei 183 km de autostradă sunt împărţiţi în patru tronsoane (Orăştie - Sibiu, Timişoara - Lu goj, Nădlac - Arad, Lugoj - Deva), care se adaugă celor 32,8 km din tronsonul Deva - Orăştie, contract deja atribuit în 2010.