Are Bucureştiul forţa să înfrunte Bruxelles-ul în scandalul Schengen şi ce ar câştiga?

Comisia Europeană a răspuns ieri diplomatic ameninţării ministrului român de externe Teodor Baconschi, anume că România s-ar putea retrage unilateral din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi ar putea bloca aderarea Croaţiei la UE, dar şi la Bucureşti şi la Bruxelles există multă nervozitate.

"În mod procedural, suprimarea MCV ar fi bazată pe o decizie a Comisiei Europene, după ce vor fi împlinite cele patru jaloane ale reformei justiţiei care sunt corelate (în MCV - n.n.)", a declarat ieri Mark Grey, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Ameninţarea şefului diplomaţiei române de retragere a României din MCV - un aranjament prin care Bucureştiul a acceptat să fie monitorizat pe Justiţie în schimbul aderării la UE - nu este o declaraţie spusă la nervi, cum au comentat unii analişti. Ea vine în continuarea unei afirmaţii surprinzătoare a preşedintelui Traian Băsescu, care conduce politica externă şi care, încă de anul trecut, după summit-ul şefilor de state şi de guverne din UE, a sugerat că România ar putea intra în conflict cu Uniunea şi încă de pe o poziţie de forţă: "Nu aş vrea să credem că am greşit prin această abordare constructivă şi că beneficiile UE se obţin doar prin abordări confruntaţionale".

Era o ameninţare surprinzătoare la acea vreme pe care ministrul de externe a împins-o luni într-un punct extrem de sensibil. Într-un interviu pentru Adevărul, Baconschi a susţinut că, dacă aderarea României la Schengen, în martie viitor, va fi blocată aşa cum a cerut Franţa şi Germania (care leagă aderarea de progrese în cadrul MCV), atunci România nu doar că s-ar putea retrage din MCV, dar ar putea bloca şi aderarea Croaţiei la UE: "Haideţi să privim Croaţia. Noi susţinem orice extindere a UE în Balcanii de Vest, dar nu putem accepta ca aceasta să se facă fără MCV, în condiţiile în care, în cazul nostru, se menţine MCV".

Croaţia este pregătită să adere la UE, dar acest lucru se face prin consensul tuturor membrilor Uniunii. România poate bloca sau condiţiona, aşadar, aderarea Croaţiei (cum şi aderarea României a fost condiţionată de unele state membre de acceptarea MCV), de aceea problema are un înalt grad de sensibilitate.

Ministerul de Externe croat a avut o atitudine împăciuitoare. "Suntem convinşi că România va continua, ca şi până acum, să sprijine intrarea Croaţiei în UE. Acest lucru a fost confirmat în multe ocazii în timpul întâlnirilor bilaterale la cel mai înalt nivel", a declarat pentru Mediafax Mario Dragun, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei croate.

Decizia României de a accepta MCV a fost semnată în decembrie 2006, când preşedinte era Traian Băsescu, iar PDL era la guvernare.

Este pentru prima dată când România ameninţă să blocheze decizii ale UE şi să se retragă unilateral dintr-o înţelegere. Retragerea unilaterală din MCV este posibilă şi ar conduce la încetarea monitorizării pe justiţie, dar are România forţa să facă acest lucru şi ce ar câştiga?

Dacă ar continua relaţia cu Comisia Europeană pe MCV, România s-ar putea aştepta să facă cu adevărat reforma justiţiei. Problema justiţiei şi a statului de drept nu este o problemă externă, ci una internă. Problema externă este de credibilitate: nu-ţi ţii angajamentul de a consolida justiţia şi statul de drept. Preşedintele Băsescu a recunoscut în vară că reforma justiţiei nu a avansat deloc. Recunoşti acest lucru în interior, dar nu şi afară? Declaraţia lui Baconschi este greşită şi neinspirată pentru că externalizează chestiuni interne", crede Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE.

Disputa recentă a plecat de la cererea Franţei şi a Germaniei de amânare a aderării la Schengen până la rezolvarea problemelor din MCV, partea română susţinând că între cele două nu există nicio legătură. La acea vreme, consilierul prezidenţial Leonard Orban admitea că pe MCV sunt multe de făcut, iar amânarea aderării la Schengen cu greu mai poate fi evitată.