BNR se teme mai mult de inflaţie şi amână un impuls monetar pentru resuscitarea creşterii economice

BNR a decis ieri, în prima şedinţă de politică monetară din acest an, să menţină neschimbate atât dobânda-cheie, care este setată la 6,25% de acum şapte luni, cât şi ratele rezervelor minime obligatorii, preferând să nu dea semnale pentru relansarea creditării şi revenirea economiei afundate în recesiune.

De 27 de luni economia nu reuşeşte să-şi revină, România fiind aproape singura ţară din Europa care nu are creştere economică. În doi ani de zile economia a pierdut circa 20 mld. euro din PIB, iar peste 20.000 de firme au intrat în insolvenţă cu afaceri de peste 11 miliarde de euro.

Oficialii BNR şi-au justificat încă de anul trecut reticenţa faţă de reducerea dobânzii-cheie prin riscul încurajării unor speculaţii de curs împotriva leului, susţinând că măsura nu ar avea efecte semnificative asupra dobânzilor la credite.

Cursul este stabil de mai multe luni, mişcându-se între 4,2-4,3 lei/euro, iar dobânzile la depozitele în lei se situează între 6-8,5% pe an, în timp ce la credite se plasează între 11 şi 18%.

Analiştii au anticipat această decizie a BNR, în condiţiile în care în perioada următoare rămân riscuri la adresa inflaţiei, în special dinspre preţurile produselor alimentare şi a combustibililor.

După creşterea TVA la 24% de la mijlocul anului trecut, care a dus inflaţia anuală de la 4% spre 8%, BNR a spus că se va concentra pe reducerea inflaţiei, măsurile active pentru reluarea creşterii economice rămânând pe plan secund.

Oamenii de afaceri chestionaţi de ZF au cerut BNR să reducă dobânda-cheie şi să forţeze băncile să ieftinească creditele în lei, criticând în termeni duri indiferenţa faţă de prăbuşirea consumului, principalul motor care ar fi putut să tragă pentru revenirea economiei.

Dacă majoritatea analiştilor interni estimează că relaxarea dobânzii de politică monetară s-ar putea relua cel mai probabil în a doua jumătate a anului, analiştii externi consideră că BNR va menţine probabil dobânda-cheie la lei la minimul record de 6,25%, pe parcursul acestui an, pentru a aduce inflaţia în intervalul ţintit, de 2-4%.

"Estimăm că relaxarea dobânzii de politică monetară se va relua în a doua parte a anului, odată cu temperarea inflaţiei. Pentru finalul lui 2011, anticipăm un nivel al dobânzii cheie de 5,5%. Vom începe să vedem efecte ale politicii monetare în momentul în care va reîncepe relaxarea acesteia, cu o oarecare susţinere pentru creditul în lei", a comentat Rozalia Pal, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. În prezent, dobânzile interbancare pe termen scurt sunt foarte reduse datorită lichidităţii abundente din piaţă, însă dobânzile creditelor şi randamentele pentru titlurile de stat sunt determinate în principal de dobânzile interbancare pe termen mai lung, care au rămas în jurul valorii de 7%.

Bancherii au oprit din vara trecută ieftinirea creditelor. Dobânda anuală efectivă la creditele de consum în lei a urcat de la 17% în mai anul trecut la 18% în octombrie, rămânând astfel mai mare decât la începutul lui 2008, înainte de debutul crizei pe plan local.

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, consideră că relaxarea politicii monetare într-o ţară care se confruntă cu stagflaţie este o decizie dificilă şi anticipează că Banca Naţională va amâna reducerea ratei cheie până când dobânzile vor deveni real pozitive şi politica fiscală va deveni mai predictibilă. De asemenea, în condiţiile în care lichiditatea rămâne ridicată pe piaţa monetară locală, în absenţa cererii eligibile de finanţare, Hăncilă nu consideră ca fiind adecvată o eventuală reducere a ratei rezervelor minime obligatorii până nu dispare excedentul structural de lichiditate din piaţă. "Până la sfârşitul anului 2011, estimez că dobânda cheie se va reduce până la nivelul de 5,5 % şi va depăşi cu minim un punct procentual rata anualizată a inflaţiei."

De la începutul anului 2009 BNR a redus dobânda de politică monetară cu patru puncte procentuale, aducând-o la un minim istoric.

Cum îşi justifică BNR decizia de a menţine dobânda oficială la 6,25%

• Deciziile vizează consolidarea perspectivelor de reluare sustenabilă a procesului de dezinflaţie, ceea ce va crea premise favorabile pentru redresarea pe baze sănătoase a economiei;
• Este necesară menţinerea unui caracter prudent al politicii monetare în vederea conservării perspectivelor de revenire a ratei anuale a inflaţiei în apropierea ţintelor stabilite pe termen mediu;
• BNR va monitoriza cu vigilenţă evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional astfel încât să asigure realizarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare;
• Pentru ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste, CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar;
• Se constată prelungirea dinamicii anuale reale negative a creditului acordat sectorului privat în pofida îmbunătăţirii persistente a situaţiei lichidităţii din sistemul bancar şi în condiţiile în care se menţine un ecart semnificativ între nivelurile ratelor dobânzilor interbancare şi ale celor pentru împrumuturile acordate companiilor şi populaţiei.