Vladimir Epstein: „Eşti vedetă într-un domeniu sau altul, trebuie să ajungi la Gaudeamus”/ de Stelian Ţurlea

Evenimentul cultural major de pe sfârşitul anului trecut a fost Târgul de Carte Gaudeamus, ediţia a XVII-a. Nimeni mai potrivit să vorbească despre acest eveniment decât Vladimir Epstein, directorul executiv al Târgului. Născut la Cernăuţi în 1949, absolvent al Facultăţii de Filosofie, apoi al Academiei de Studii Economice - marketing publicitar -, Epstein are o experienţă managerială de circa 27 ani în iniţierea, proiectarea, dezvoltarea şi promovarea unor evenimente naţionale sau internaţionale de tip: conferinţe, expoziţii, seminarii, lansări, conferinţe de presă. Lucrează la Radio România din 1993, este profesor asociat la catedra de Comunicare si Relaţii Publice a Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti. Din 1994 se ocupă, ca director executiv, de Târgul de Carte Gaudeamus.

- Ştiu că e greu de făcut comparaţii între târguri şi nici nu-şi au rostul. Şi totuşi... Ce-a însemnat Gaudeamus XVII în cifre?

- Din punctul de vedere al suprafeţei (14.000 mp, capacitatea maximă a Pavilionului Central Romexpo), al numărului de evenimente (circa 540 organizate în acest an, cu aproximativ 10% mai multe decât la ediţia precedentă) şi al numărului de vizitatori (103.000, faţă de 110.000 la ediţia din 2009), profesioniştii din domeniu situează Târgul Gaudeamus între primele 10 târguri de carte din Europa.

În lumea editorială, există două principale tendinţe de a aprecia un eveniment de genul târgului de carte. Este, în primul rând, o tendinţă pe care am putea-o numi puristă, aseptică, în care târgul are o formulă de tip farmacie, unde discuţiile se poartă în şoaptă, nu se strigă, nu se aud boxele, un model de târg în care se face doar business. Există şi o altă formulă, pe care am adoptat-o şi noi, formula târgului viu, zgomotos, cu o derulare aparent haotică, în care unui vizitator avizat i se poate părea că au fost scăpate hăţurile din mână. Insist asupra expresiilor "se pare", "aparent", pentru că hăţurile nu sunt pierdute din mână, în schimb atmosfera este una inconfundabilă şi de neuitat. A construi un târg de carte mult în afara realităţii pieţei de carte din România în aceste timpuri mi se pare ridicol. Mai firesc mi se pare să-i dai un standard apropiat, obligatoriu un pic mai sus, faţă de ceea ce se întâmplă pe piaţa editorială. Să nu uităm că la un târg de carte vrem să provocăm vizita nu numai a celor care sunt câştigaţi iremediabil de lectură, ci şi a celor confuzi şi indecişi. Până la urmă, târgul a devenit şi un spaţiu de mondenitate: eşti vedetă într-un domeniu sau altul, trebuie să ajungi la Gaudeamus, să vezi lumea, dar mai ales să fii văzut.

- Ce s-a schimbat de la ediţia precedentă? Ce a fost nou?

- Noutăţile ediţiei din 2010 au însemnat proiecte noi, evenimente, expoziţii, noi secţiuni ale târgului, prezenţa unui invitat de onoare pentru prima dată la Gaudeamus, numeroase personalităţi străine invitate.

Aş începe prin a spune că ediţia 2010 a Târgului de Carte Gaudeamus a avut ca oaspete de onoare Belgia Valonia-Bruxelles, în contextul special al preşedinţiei belgiene a Uniunii Europene din semestrul II al acestui an. Excelentele relaţii de colaborare pe care le-am consolidat în ultimii ani cu reprezentanţa comunităţii franceze din Belgia, cu Delegaţia Belgia Valonia-Bruxelles şi cu doamna Fabienne Reuter, şefa misiunii belgiene, s-au transformat într-un parteneriat privilegiat la această ediţie a Târgului, unde invitaţii belgieni au propus publicului o serie de evenimente, dezbateri, conferinţe despre literatură, teatru, bandă desenată, dar şi despre meseria cărţii, în prezenţa unor personalităţi valone de primă mărime. Preşedintele de onoare al ediţiei 2010 a Târgului Gaudeamus a fost Jacques Dubois, un nume cu greutate în lumea literelor europene şi nu numai, un om foarte jovial şi carismatic, care, de altfel, în 2003, a prezidat şi Târgul de Carte de la Montréal.

Aş vrea să subliniez faptul că vocaţia internaţională a Târgului Gaudeamus creşte în prestigiu de la an la an: în 2010, publicul Târgului a avut prilejul de a întâlni la Bucureşti personalităţi de marcă ale culturii europene, de la Norman Manea la Marie Darrieussecq şi Guy Delisle (Franţa), dar şi Sergio Romano, Bruno Mazzoni, Andrea G. Pinketts, Mario Pollilo (Italia), alături de zeci de personalităţi culturale din România. La această ediţie ne-am bucurat de prezenţa unui grup editorial din India, Xact Studio International, care a participat cu stand propriu la Târg, stabilind contacte cu editorii români şi manifestându-şi deja interesul de a participa la ediţia din anul 2011 a Târgului.

În 2010, ne-am înscris din nou pe harta Zilelor Cărţii Europene, un proiect cultural care implică mai multe oraşe europene şi în care Gaudeamus este partener din 2009. Circa 30 de evenimente organizate pe parcursul Târgului au răspuns celor trei teme privilegiate propuse în acest an de organizatorii Zilelor Cărţii Europene: "Cinematografia - de la micul la marele ecran", "Basmul pentru mici şi mari" şi "Europa gurmandă".

Pentru a rămâne în acelaşi context al prezenţei internaţionale la această ediţie a Târgului, aş vrea să amintesc faptul că în acest an Radio România - singurul post public de radio din lume care organizează un târg de carte -, în parteneriat cu European Broadcasting Union, a organizat, în cadrul Târgului Gaudeamus ,seminarul internaţional «Talking Books on the Radio», la care au participat reprezentanţi de la 12 posturi de radio europene.

Secţiunile tradiţionale ale Târgului Gaudeamus au fost completate la această ediţie de câteva noi, e vorba de Secţiunea Carte-Film, creată ca răspuns la iniţiativa organizatorilor Zilelor Cărţii Europene, care a propus o incursiune în dialogul literaturii cu fimul printr-o expoziţie de carte ecranizată şi Secţiunea Trans-Europeană Dunărea (organizată cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene în România), care s-a bucurat de succes şi de o mare vizibilitate în presă şi a cuprins o expoziţie de biodivesitate, arheologie, artă, etnografie, ecoturism, prezentată de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea.

Ca şi în alţi ani, Gaudeamus s-a dovedit cadrul excelent de lansare a unor proiecte noi. Aş aminti înainte de toate proiectul internaţional Bookcrossing, lansat de Radio România Cultural, un demers original de promovare a lecturii pe principiul "citeşte şi dă mai departe", combinat cu provocarea de a trimite o carte către un potenţial cititor necunoscut, cu scopul de a transforma oraşul într-o uriaşă sală de lectură. Colegii din presă sau simpli vizitatori au fost sceptici în ceea ce priveşte returnarea cărţii repuse în circulaţie. Noi mizăm însă pe curiozitatea şi spiritul de onestitate al cititorilor şi sperăm că, o dată cu includerea României, harta acestui proiect a prins mai multă culoare. În acelaşi spirit al încurajării lecturii s-a situat şi parteneriatul pe care l-am stabilit în acest an cu proiectul Lecturi Urbane, axat în principal pe o promovare reciprocă şi pe stimularea apetitului de lectură în rândul tinerilor. Un alt proiect lansat la această ediţie a Târgului a fost GAUDEAMUS fără PET-uri - ediţie verde, organizat de CD Press şi Asociaţia Şcoli pentru un viitor verde, în parteneriat cu Târgul Gaudeamus.

O diversitate remarcabilă au avut în acest an expoziţiile tematice organizate în cadrul Târgului GAUDEAMUS, e vorba de Expoziţia "Pagini din istoria radioului" (organizată în colaborare cu Federaţia Română de Radioamatorism şi Asociaţia Colecţionarilor de Aparate Radio din România),

Expoziţia "O Istorie a tiparului" (organizată de Complexul Muzeal "Curtea Domnească" din Târgovişte), Expoziţia "Bucureştii văzuţi de A. Poitevin Scheletti" (organizată în colaborare cu Biblioteca Metropolitană din Bucureşti), Expoziţia de fotografie Uca Marinescu "În jurul lumii" (avanpremieră la scară redusă a expoziţiei prezentate la Muzeul Ţăranului Român, cu sprijinul postului Radio România Actualităţi, reflectând călătoria-sinteză a celor 70 de ani de viaţă ai autoarei).

În acest an, Târgul Gaudeamus a găzduit şi două expoziţii internaţionale de ilustraţie de carte pentru copii, e vorba de Expoziţia «Le petit monde de Kitty Crowther», prezentată de invitata de onoare, Delegaţia Valonia-Bruxelles şi Expoziţia "Creaturi fantastice", organizată în colaborare cu SCBWI România.

Târgul Gaudeamus s-a impus pe piaţa editorială românească prin profilul de eveniment cultural care se adresează deopotrivă publicului cititor şi publicului profesional, propunând, pe lângă oferta de carte generoasă a editorilor, o gamă largă de evenimente, manifestări, dezbateri cu scopul de a facilita comunicarea dintre editorii români şi cei străini şi a stabilirii unor contacte profesionale pe piaţa de carte. Din acest punct de vedere, programul de desfăşurarea atipic al Târgului - de joi, 18 noiembrie, până luni, 22 noiembrie - a contrazis scepticismul iniţial legat de ultima zi de desfăşurare, unde ne temeam de lipsa publicului. Surpriza a fost că ziua de luni, ultima a Târgului, pe care am consacrat-o în principal contactelor între profesioniştii cărţii, dar deschisă şi publicului larg, ca, de altfel, întreaga ediţie Gaudeamus 2010, a fost un real succes, ceea ce demonstrează că, în pofida crizei, sau, cine ştie, tocmai datorită ei, cititorii se întorc (sau nu renunţă) la cărţi.

- Ne este limpede că Târgul Gaudeamus s-a impus ca un brand. Ce e caracteristic brandului Gaudeamus?

- Gaudeamus este unul dintre cele mai longevive proiecte iniţiate după 1989, având o evoluţie ascendentă, este un brand care n-a crescut exploziv, ci s-a consolidat de la an la an, câştigând încrederea publicului cititor şi profesional. Gaudeamus înseamnă înainte de toate credibilitate, în primul rând din partea lumii editoriale, fundamentată pe constanţa, dedicarea şi profesionalismul echipei Gaudeamus. E vorba de o credibilitate care nu se câştigă uşor în relaţia cu editorii români nevoiţi să fie reţinuţi. Vorbim în acelaşi timp de o credibilitate câştigată în faţa publicului care ştie că va întâlni la Gaudeamus o ofertă variată, cu surprize plăcute din partea expozanţilor şi o atmosferă de bună factură promovată de noi ca echipă.

Cu noi şi prin noi publicul a descoperit întotdeauna la standarde cel puţin medii o lume a culturii scrise colorată, vie, nu una uscată şi lipsită de viaţă. O lume parcă altfel decât aceea pe care publicul o întâlneşte în presa tabloidă.

- Care e raportul dintre acest Târg de toamnă, care a devenit un fel de trecere în revistă a producţiei editoriale a întregului an, şi celelalte manifestări, din Bucureşti şi din ţară, sub emblema Gaudeamus?

- Incontestabil, Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de Învăţătură, organizat în toamna fiecărui an, reprezintă, prin amploarea şi relevanţa evenimentelor culturale propuse, ca şi prin stimularea contactelor profesionale în domeniul editorial, punctul de vârf al acestei reţele de târguri de carte - Caravanele Gaudeamus - desfăşurate pe parcursul anului în mai multe oraşe din România (Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Constanţa-Mamaia şi Bucureşti, unde se desfăşoară, în luna septembrie a fiecărui an, Târgul de Carte Şcolară, organizat în Foaierul Sălii de Concerte "Mihail Jorah) în parteneriat cu studiourile locale ale postului public de radio. Pentru Radio România, Caravanele Gaudeamus reprezintă un instrument în plus pentru a-şi reafirma şi consolida rolul de instituţie culturală în oraşe în care deţine studiouri teritoriale, precum şi o modalitate eficientă de fidelizare a publicului faţă de brand-ul Gaudeamus. Cel mai adesea, târgurile din ţară reprezintă baloane de oxigen financiar pentru editorii din România. Vă dau un exemplu aici: când am înfiinţat Târgul de Carte de la Craiova, care a parcurs 9 ediţii anuale, am aflat că în toate punctele de vânzare din Craiova, de la tonete până la tot mai puţinele librării, se vindea carte în valoare de 10 milioane/săptămână/an. Media ultimilor ani în vânzări a mers către 600-700 milioane de lei vechi în 5 zile.

Ajustate şi adaptate ca dimensiuni la caracteristicile pieţei locale, Târgurile din Caravană reprezintă cu siguranţă un mijloc binevenit pentru suplinirea deficienţelor distribuţiei de carte în plan teritorial.

Fără a avea amploarea Târgului din toamnă, Caravanele Gaudeamus iau pulsul pieţei editoriale pe întreg parcursul anului şi reprezintă, în fond, un fel de laborator de pregătire a ediţiei Târgului Gaudeamus din toamnă, prin câteva proiecte comune, e vorba de Cărţile se întorc acasă (proiect care vizează constituirea unui fond de carte din donaţii ale vizitatorilor, cărţi care sunt donate către 35 de biblioteci din mediul rural: în acest an, s-a adunat un fond de carte de peste 22.000 de volume, însumând donaţiile din Caravane la care se adaugă volumul de carte donat la ediţia internaţională a Târgului) şi Concursul de lectură Mircea Nedelciu, la care participă elevi de liceu din oraşele în care se organizează Caravana, finala concursului fiind organizată în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus din noiembrie.

Datorită dinamicii sale, Târgul Gaudeamus este unic prin caravane, permiţând astfel şi publicului din teritoriu să cunoască mai bine acest brand.

- Sunteţi, într-un fel, creierul acestor târguri de carte, de care vă ocupaţi, din câte ştiu eu, de vreo 15 ani, se pare că n-aţi obosit. Ce aşteptaţi în viitor de la ele?

- Vă corectez cu prietenie, este vorba de 17 ani şi privesc acest efort ca un fel de a-mi face datoria faţă de un domeniu care întotdeauna m-a fascinat: universul cărţii. Am mai afirmat şi cu alt prilej că mă consider un "soldat" al culturii şi înţeleg prin asta că atât eu, cât şi colegii mei, ne subordonăm culturii şi nu invers. "Gradele" superioare sunt scriitorii şi opera lor, editorii, graficienii. Asta nu înseamnă că munca echipei Gaudeamus nu este una creativă, ci înseamnă că înţelegem să fim modeşti, servind un ţel şi nu servindu-ne de el. Orgoliul nostru este de a fi nişte soldaţi veritabili în slujba cărţii şi a culturii scrise.

Ce aştept de la târguri? În primul rând îmi doresc ca ele să-mi supravieţuiască. În al doilea rând, mi-ar plăcea să ajung la momentul la care să le vizitez şi să regăsesc printre vizitatori şi expozanţi aceleaşi priviri inteligente, curioase, care mă recunosc ca prieten.

- Ce aţi observat nou pe piaţa de carte? Se citeşte mai puţin? Mai mult? A revenit apetitul?

- Au fost perioade în care au prevalat beletristica, eseistica sau cartea de tip "utilitar": dicţionare, atlase, manuale etc. În ultimii ani, s-a instalat un soi de normalitate, în sensul unei armonii între ele. Observ apariţia unor ONG-uri sau a unor proiecte pe plan naţional şi internaţional, care-şi propun întoarcerea la lectură ca la una dintre valorile reale/neperisabile ale culturii. O parte dintre ele au fost menţionate mai devreme: Bookcrossing, Fundaţia "Noi Citim", Lecturi Urbane etc. Acest

proiect se întâlneşte tot mai des cu alte proiecte derulate de tineri, care se raportează la Gaudeamus ca la un model, ceea ce semnalează fie că se citeşte tot mai mult, fie dimpotrivă. Probabil că ne aflăm în plin paradox. Printre altele, sper că, optimist vorbind, criza prin care trecem va îndepărta din spaţiul editorial cărţile care nu-şi merită locul în categoria cultură scrisă.

- Observaţi de multă vreme fenomenul. Credeţi că va dispărea cartea ca obiect în favoarea cărţii on line?

- Paradoxul pe care-l sugeram mai devreme continuă. Pe de o parte, petrecem în maşină sau în faţa calculatorului mult mai mult timp decât acum 10 ani, să zicem. Pe de altă parte, dacă ne uităm la publicul târgurilor de carte şi de asemenea la profilul acestui public - un public avizat, atent, interesat, în căutare atât de noutăţi cât şi de "vechituri" care le-au scăpat - vorbim despre cei care întemeiază biblioteci ale prezentelor sau viitoarelor lor familii, biblioteci de carte în sensul ei clasic. Probabil că în timp lucrurile se vor aşeza şi vom asista la o relaţie de echilibru între formatul clasic şi cel electronic al cărţii. Cei cărora le plac senzaţiile tactile sau caută mirosul autentic de carte vor rămâne cu siguranţă fideli paginii tipărite.