Oamenii din business cred acum că economia îşi va reveni în 2011. Ce s-a schimbat? Cum comentaţi?

La şedinţa deschisă de redacţie ZF Expert, unde sunt invitaţi lunar oameni din business pentru a surprinde cele mai fierbinţi subiecte din economie, au participat ieri Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mihaela Mitroi, partener PricewaterhouseCoopers, Adrian Mitiriţă, director financiar şi IT Actavis România, Gheorghe Răcaru, director de strategie şi dezvoltare Blue Air, Mihnea Şerbănescu, general manager şi proprietar al DTZ Echinox şi Răzvan Paşol, preşedinte şi director general Intercapital Invest.

Cei şase au fost de acord că 2010 a fost un an în care s-a observat din ce în ce mai puternic dorinţa de schimbare, atât la nivel public, cât şi privat. Mai mult, România continuă să fie o piaţă atractivă pentru investitorii străini, în ciuda problemelor economice din ultimii doi ani.

În primul rând, "pentru că ne vindem ieftin", potrivit lui Şerbănescu, şi în al doilea rând pentru că există perspective de listare pentru o serie de companii.

Listarea Fondului Proprietatea, programată pentru 25 ianuarie, ar putea avea un impact pozitiv asupra evoluţiei economice, în condiţiile în care va readuce România în atenţia investitorilor străini.

De asemenea, există perspective că statul va demara listarea pachetelor de acţiuni pe care le deţine în cadrul Petrom, Transgaz, Transelectrica sau Romgaz.

Şi creşterea exporturilor a fost un semnal că economia va reveni pe un trend ascendent în 2011. "În primul rând, am început să exportăm produse cu valoare adăugată. Avem noroc şi cu Dacia, sperăm ca şi demararea producţiei Ford să fie un stimulent", a explicat Răcaru de la Blue Air.

Dacă la nivel fiscal, 2010 a reprezentat un an "fierbinte", în condiţiile în care măsuri precum creşterea TVA de la 19 la 24% au bulversat atât mediul de afaceri, cât şi populaţia, pentru 2011 consultanţii din audit şi fiscalitate nu mai văd modificări importante în acest sector. "Statul însă ar trebui să realizeze nişte ajustări, chiar dacă acest lucru ar însemna reducerea veniturilor la buget", a arătat Mitroi.

Reducerea TVA pentru produsele agroalimentare ar putea fi una dintre ajustările la care statul ar trebui să apeleze, în condiţiile în care acest demers ar putea reduce economia neagră. "Aşa se întâmplă în toată Uniunea Europeană. În fapt, nu va însemna o reducere a veniturilor fiscale", a declarat Mitroi.

De altfel, politica fiscală şi monetară, în general, are o influenţă destul de mare şi asupra bursei. "Atât timp cât dobânda BNR e ridicată, şi investiţiile pe bursă vor fi reduse", consideră Oancea de la CSSPP.

După un an 2010 destul de prost pentru bursa românească, în care lichiditatea, dar şi volatilitatea au fost reduse, Răzvan Paşol, preşedintele şi directorul general al firmei de brokeraj Intercapital Invest, consideră că există perspective de creştere.

"În 2011 avem aşteptări ceva mai bune în ceea ce priveşte piaţa de capital: vedem o creştere de minimum 30% a lichidităţii. Piaţa reglementată de acţiuni a avut o lichiditate de circa 20 milioane de lei pe zi în 2010, în consecinţă destul de mică", a explicat Paşol.

2011 ar putea fi un an benefic şi pentru industria farma, care îşi va continua creşterea. "Piaţa farma a fost în creştere în 2010, dar şi în reaşezare, restructurare; o vedem la fel şi în 2011", a spus Mitiriţă de la Actavis România.

De asemenea, el a arătat că în acest sector trebuie încurajată şi simplificată măsura de cesiune de creanţe a farmaciilor către furnizori astfel încât să se elimine confuziile şi riscurile de nerecunoaştere a acestora la casele judeţene de asigurări.

"Acea cesiune trebuia notificată la casa judeţeană de asigurări, iar procesul dura 2-3 luni. Mai mult, exista riscul să nu fie recunoscută. Într-adevăr, am avut şi cazuri în care creanţele au fost încasate de la stat", a spus Mitiriţă.

Mihaela Mitroi, partener al PricewaterhouseCoopers

2010 a fost un an fierbinte din punctul de vedere fiscal. Multe dintre măsuri au fost oarecum aşteptate, însă au existat şi demersuri ce au bulversat atât mediul de afaceri, cât şi persoanele fizice.
Pe 30 decembrie a fost aprobată modificarea Codului fiscal, care introduce contribuţiile sociale (pensie, şomaj, sănătate), reglementate până acum prin legi speciale. E un lucru bun, însă problema este că se referă doar la persoanele care desfăşoară activităţi dependente. Ce se întâmplă cu persoanele fizice autorizate sau cei care obţin venituri din dobânzi, dividende?
Mi-aş dori ca în 2011 să nu mai văd modificări în Codul fiscal din 3 în 3 luni. De asemenea, nu înţeleg de ce s-au reintrodus microîntreprinderile în 2011. Prin această măsură, încurajăm iarăşi înfiinţarea de noi companii.
Aşteptăm de mult introducerea declaraţiei unice. Nu cred că vor exista probleme pentru contribuabilii care vor merge pentru prima oară să depună această declaraţie, ci mai degrabă pentru Administraţia Naţională de Administraţie Fiscală.
2010 nu a fost un an extraordinar de bun. În general, afacerile PricewaterhouseCoopers au fost cam aceleaşi, poate în foarte uşoară descreştere. În ultimele luni ale lui 2010 piaţa a început să se revigoreze, partea de litigii evoluând foarte bine.
În 2011 nu ne aşteptăm la schimbări în ceea ce priveşte sistemul fiscal. Statul însă ar trebui să realizeze nişte ajustări, chiar dacă acest lucru ar însemna reducerea veniturilor la buget. Susţin reducerea TVA pentru produse agroalimentare, pentru că aşa se întâmplă în toată Uniunea Europeană. În fapt, nu va fi o reducere a veniturilor fiscale, pentru că aşa vom reuşi să eliminăm economia neagră.

Adrian Mitiriţă, 38 de ani, director financiar şi IT al Actavis România

Piaţa farma a fost în creştere în 2010, dar şi în reaşezare, restructurare; o vedem la fel şi în 2011.
Legislaţia a fost schimbată astfel încât consumul de medicamente generice să fie încurajat, însă nu vedem încă o creştere semnificativă a recomandărilor făcute de farmacii pentru generice.
Actavis va avea un buget în 2011 în scădere faţă de 2010, pentru că am fost nevoiţi să facem provizioane legate de claw-back (taxă care se aplică pe valoarea vânzărilor unei companii farmaceutice - n.red.).
Ar trebui să ne uităm şi la fondurile europene, în sensul folosirii lor. La Actavis, avem un proiect de fonduri europene pentru trainingul angajaţilor, în special pe vânzări. Am început proiectul în octombrie 2010 şi luna aceasta suntem la prima rambursare.
2010 a fost un an în care s-a văzut dorinţa de schimbare atât la nivel public, cât şi privat. Nu cred că 2011 se va aşeza pe plus economic, în cel mai bun caz va fi ca 2010.
În industria farma, trebuie încurajată măsura de cesiune de creanţe a farmaciilor către furnizori. Cu alte cuvinte, mă mut de la un client farmacie la clientul-stat. Cu toate acestea, a fost o adevărată confuzie privind această măsură, pentru că acea cesiune trebuia notificată la casa judeţeană de asigurări, iar procesul dura 2-3 luni. Mai mult, exista riscul să nu fie recunoscută. Într-adevăr, am avut şi cazuri în care creanţele au fost încasate de la stat.

Mircea Oancea, 45 de ani, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP)

2010 a fost un an de cumpănă şi pentru fondurile de pensii, au existat semnale negative şi în Ungaria, Bulgaria şi Polonia privind sustenabilitatea reformei în sistemul de pensii.
Dacă în România nu se implementa reforma pensiilor în 2007, şi acum vorbeam de măsuri legislative. Cu toate acestea, dacă nu se va face o înţelegere la nivel guvernamental şi cu partenerii sociali privind sursele la nivel de reforme, mă îndoiesc că rezultatele vor fi cele anunţate.
La finalul lui 2011, activele din sistemul de pensii se vor ridica la 6,5-7 mld. lei.
Fondurile de pensii facultative au nevoie de sprijin în special la nivelul măsurilor fiscale. S-au făcut doi paşi importanţi în acest sens: în 2008 s-a majorat nivelul de deducere de la 200 la 400 de euro pentru fiecare participant, iar de la 1 ianuarie 2011 cheltuielile angajatorilor pentru pensii facultative devin deductibile în ceea ce priveşte contribuţiile la bugetul de pensii.
Contribuţia medie la pensiile facultative este de circa 100 ron pe lună. Avem circa 75 mil. euro în sistemul de pensii facultative. În fiecare lună din 2010 au fost intrări noi în sistem (circa 33.000 de acte noi de aderare anul trecut), iar în prezent există 220.000 de persoane înscrise la pensii facultative. Ne aşteptăm să depăşească 260.000 în 2011.
Sistemul de pensii privat este încă privit drept "un copil din flori", nedorit, impus de altcineva. Este nevoie de un angajament ferm pentru fondurile de pensii, care ar putea spori şi gradul de încredere în acestea.

Răzvan Paşol, 37 de ani, preşedinte şi director general al Intercapital Invest

2010 a fost un an foarte slab pentru bursă. Lichiditatea a fost mică şi în scădere pe parcursul anului, în timp ce volatilitatea a fost redusă.
A existat o corelaţie foarte mare între bursă şi economia românească în 2010. În alţi ani, toată lumea se uita pe pieţele externe şi practic piaţa românească era corelată cu acestea. În 2010 însă, investitorii au văzut că lucrurile nu prea încep să se mişte în România, astfel că au hotărât să ia o pauză.
În 2011 avem aşteptări ceva mai bune în ceea ce priveşte piaţa de capital: vedem o creştere de minimum 30% a lichidităţii. Vom avea listări anul acesta, începând cu Fondul Proprietatea pe 25 ianuarie. De asemenea, statul a promis că va vinde pachete de acţiuni în cadrul unor companii precum Petrom, Transgaz, Transelectrica sau Romgaz.
Mergem în direcţia bună, dar cu frâna de mână trasă. În anul 2000 a început trendul de creştere pentru România, însă ritmul era atât de lent încât nu ne dădeam seama. Cred că peste câţiva ani, când ne vom uita la momentul de acum, vom vedea că este la fel ca în 2000.
Listarea Fondului Proprietarea ar putea avea un impact pozitiv asupra economiei româneşti în mod indirect, pentru că va atrage atenţia investitorilor străini şi dintr-o dată ei vor avea de ce să vină în România.
Norocul nostru este prezenţa în Uniunea Europeană, iar contextul politic, nu numai cel de astăzi, ci şi din ultimii 20 de ani, îl consider ca fiind o catastrofă naturală.

Mihnea Şerbănescu, 41 de ani, general manager şi proprietar al DTZ Echinox

Imobiliarul a picat într-un con de umbră, deşi este simptomatic pentru evoluţia economiei.
Suntem atractivi pentru investitorii străini pentru că ne vindem ieftin. Climatul românesc, pe care pe de o parte îl blamăm, continuă într-o anumită măsură să fie atractiv.
Românii au o tendinţă de consum versus economisire organic mai mare decât media europeană. Pe de altă parte, veniturile reale în România sunt mai mari decât cele statistice.
Vânzarea de locuinţe nu este impulsionată nici de programul Prima casă, nici de reducerea TVA la 5% la locuinţe noi de sub 380.000 de lei. Statul ar trebui să elimine temporar TVA pentru vânzările de locuinţe noi, decizie care ar crea un efect psihologic ce ar debloca piaţa.
În 2011 vor începe să se mişte lucrurile pentru spaţiile de birouri atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi proiectele noi. Şi spaţiile industriale îşi mai revin, însă rezidenţialul se va revigora ultimul.
Prima casă 2 este un eşec; s-a promovat heirupismul, chiar dacă intenţiile sunt bune. Băncile, în mod paradoxal, ţin cu mâinile de portofoliile lor imobiliare, iar nouă ne dau un sac de gunoi, case semifinalizate. Şi-au creat vehicule financiare pe care au transferat activele principale şi valoroase. Întrebarea care se pune este: trebuie să punem presiune pe bănci sau nu?

Gheorghe Răcaru, 63 de ani, director de strategie şi dezvoltare al Blue Air

Creşterea economică în România va fi pozitivă în 2011; deja există semnale în acest sens. În primul rând, am început să exportăm produse cu valoare adăugată. Avem noroc şi cu Dacia, sperăm că şi demararea producţiei Ford o să fie un stimulent.
România nu a trecut niciodată printr-o criză, cel puţin declarată. Mental nu eram pregătiţi, astfel că oamenii au fost bulversaţi. Unii dintre ei au restrâns consumul pentru că nu ştiau ce îi aşteaptă.
2010 a fost un an dificil pentru businessul grupului. Cifra de afaceri a Romstrade a fost mult sub cea din 2009, în principal din cauza inexistenţei proiectelor noi în infrastructură. Pe final de an au început să mai apară proiecte. Ne-am reorientat, am fugit de statul mare, de MTI şi ne-am mutat pe administraţiile locale.
Numărul de pasageri în cadrul Blue Air a crescut în 2010, însă venitul mediu pe pasager a scăzut. Cifra de afaceri în 2011 o estimăm ca fiind sub nivelul din 2010 tot din cauza veniturilor mai reduse. Numărul de pasageri, pe de altă parte, va fi la nivelul anilor 2009-2010.
La Adunaţii Copăceni vom construi un aeroport privat. Din punctul de vedere financiar, nu plecăm de la zero, pentru că vom muta cursele Blue Air pe care le avem în prezent pe Băneasa, adică circa 600-700.000 de pasageri. Va fi un aeroport la nivelul celui din Timişoara, iar în 2 ani, 2 ani şi jumătate estimăm că îl vom termina.
Cred că dobânda BNR va coborî sub pragul de 6% în a doua parte a anului. Problema cea mare va veni atunci când va creşte Euribor. Există proiecţii pe zece ani potrivit cărora Euribor va ajunge la 3-4%.