Cea mai mare licitaţie din istoria României, de 3,3 mld. euro, într-un anunţ de 2 rânduri. Constructorii vor lucra 2 ani pe datorie

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a scos la licitaţie 10.000 km de drumuri judeţene şi locale, în valoare de circa 13,87 mld. lei (3,3 mld. euro) printr-un simplu anunţ pe e-licitatie.ro. Programul, considerat cea mai mare licitaţie din istoria României din punct de vedere al valorii, include şi "modernizarea satului românesc", precum şi realizarea "sistemului de canalizare, epurare a apelor uzate şi alimentarea cu apă a localităţilor", potrivit anunţului de pe e-licitatie.ro.

Reprezentanţii MDRT încă nu ştiu cum va fi implementat şi nici cum vor fi implicate autorităţile judeţene şi locale în acest proces. "Nu ştim încă sigur cum se va proceda cu autorităţile locale. De asemenea, abordarea credem că va fi punctuală, pe subprograme, nu vor fi scoşi la grămadă 10.000 de kilometri de drumuri. Cel mai probabil, licitaţiile vor fi organizate în perioade diferite, în funcţie de necesităţile fiecărui judeţ", au răspuns reprezentanţii MDRT la întrebările ZF privind acest proiect.

MDRT a transmis un singur anunţ de intenţie pentru toate programele, însă în mod normal, pentru fiecare contract se impune un singur astfel de anunţ, astfel că, din punct de vedere tehnic, procedura urmează să fie extrem de complicată şi complexă.

De asemenea, spre deosebire de alte lucrări de infrastructură, finanţarea acestor programe se va face iniţial de către constructori, urmând ca din 2013 guvernele viitoare să achite valoarea lucrărilor pe măsură ce vor fi finalizate, potrivit reprezentanţilor MDRT.

Acesta ar fi primul program prin care statul se angajează să plătească mai târziu cu doi ani furnizorii de lucrări, însă nu este încă clar cine va suporta dobânda la finanţarea acestor lucrări şi nici cât va fi aceasta.

Cu toate acestea, este puţin probabil ca societăţile de construcţii să accepte un asemenea compromis, având în vedre că multe dintre acestea au încă de recuperat bani de la stat pentru lucrările de infrastructură pe care le-au realizat până acum.

"Nu cred că este fezabil şi mi se pare antieconomic. Eventual companiile străine, care au susţinere financiară de la compania-mamă, să fie de acord", a declarat pentru ZF Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC).

Sursele de finanţare a Programului Naţionale de Infrastructură sunt diverse, de la credite bancare cu garanţii oferite de stat, până la sume alocate anual din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile sau chiar direct din bugetul MDRT. Pentru datoria publică a României vor fi relevante însă doar creditele cu garanţii de la stat.

Termenul de realizare a lucrărilor este de cinci ani (2011-2015), singura procedură care ar permite într-o manieră facilă un astfel de orizont de timp fiind acordul cadru, care se întinde pe o perioadă de maximum patru ani, cu o prelungire de încă doi ani, în condiţiile în care Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice aprobă justificare prelungirii. Chiar şi aşa, odată cu încheierea acordului cadru, contractele sunt definitive şi închid piaţa, dacă nu apare menţiunea "cu reluarea competiţiei".

În România existau la finalul anului 2009 circa 81.700 de kilometri de drumuri publice, dintre care 16.500 drumuri naţionale şi restul de 65.200 de kilometri drumuri judeţene şi comunale (locale), potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Dintre cei peste 65.000 de kilometri de drumuri judeţene şi locale, erau modernizaţi la finalul lui 2009 circa 8.700 km, iar alţi 21.400 erau acoperiţi cu îmbrăcăminte uşoară rutieră (asfaltate).

În consecinţă, restul de 35.100 km sunt drumuri de pământ sau de pietriş. Practic, guvernul se angajează să majoreze cu o treime lungimea drumurilor judeţene şi comunale modernizare şi asfaltate până în 2015.

În perioada 2005-2009 s-au modernizat circa 2.000 de kilometir şi s-au asfaltat aproximativ 2.500 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale, potrivit unui calcul al ZF pe baza informaţiilor INS. Pentru aceeaşi perioadă însă, de cinci ani (2011-2015), guvernul anunţă acum mai mult de dublu.

Standardele de cost întocmite recent arată că modernizarea unui kilometru de drum comunal va costa circa 165.000 euro fără TVA, reabilitarea unui kilometru de drum judeţean - 274.000 de euro, iar modernizarea unui kilometru de drum judeţean este estimată la 330.000 euro. Cu alte cuvinte, numai subprogramul de modernizare şi asfaltare a drumurilor judeţene şi locale ar putea costa, fără TVA, între 1,65 şi peste 3 mld. euro.