Guvernul a tăiat bugetarii de la şcoli şi spitale, nu din ministere

Cele mai multe reduceri de posturi din sistemul bugetar au fost suportate de administraţiile locale, unde s-au redus circa 63.000 de posturi din cele 88.000 de posturi pe care guvernul a raportat că le-a redus pe parcursul primelor 10 luni ale anului trecut, arată o analiză a ZF.

Din cele 63.000, 19.000 sunt în educaţie iar 13.000 în spitale. Autoritatea centrală în schimb, adică ministerele şi instituţiile finanţate de la bugetul de stat, au făcut în total doar 25.000 de reduceri, cu toate că numărul de bugetari în administraţia locală şi cea centrală este aproximativ acelaşi, adică aproape 650.000 la fiecare. În perioada decembrie 2009- octombrie 2010 au fost restructurate peste 88.000 de posturi din sectorul bugetar, cele mai multe fiind în rândul funcţionarilor din autorităţile executive locale (primării, consilii judeţene şi agenţii locale), de unde au dispărut peste 33.000 de posturi ocupate, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

La sfârşitul lunii octombrie 2010 erau 1,291 milioane de bugetari, faţă de 1,379 milioane în decembrie 2009. Pe locul doi în topul celor mai multe restructurări intră tot instituţiile finanţate din bugetele locale, întrucât din învăţământul preuniversitar s-au tăiat 19.000 de posturi, în timp ce numărul de angajaţi din spitale s-a redus cu aproape 13.000 de posturi.

La polul opus stau însă instituţiile din administraţia centrală, adică ministerele, care au redus numai 9.000 de posturi. Unu din trei angajaţi din ministere care a fost dat afară lucra la Ministerul Agriculturii, care a redus 3.600 de posturi. În schimb, numărul de angajaţi de la Ministerul de Interne a crescut cu aproape 1.500 în aceeaşi perioadă în care guvernul a spus că face debirocratizare.

Nu se ştie însă câte dintre aceste restructurări au reprezentat concedieri şi câte au fost tăieri din organigramă a unor posturi vacante.
"Diferenţa dintre datele iniţiale din decembrie 2009 şi cele din octombrie 2010 în ceea ce priveşte numărul posturilor ocupate reprezintă mişcări care au avut loc (intrări şi ieşiri) şi nu neapărat concedieri. Institutul Naţional de Statistică nu deţine astfel de date", explică reprezentanţii biroului de presă al INS.

În cadrul judeţului Buzău, de exemplu, s-au restructurat 367 de posturi din învăţământul preuniversitar, majoritatea fiind în rândul personalului nedidactic auxiliar.

"La liceul la care lucrez, a avut loc o reducere a angajaţilor din serviciile conexe. Spre exemplu, acolo unde erau opt angajaţi pentru curăţenie, s-a redus numărul până la cinci. Restul ori au ieşit la pensie, ori lucrează cu jumătate de normă la acest liceu şi cu jumătate de normă la altă şcoală. Nu s-a pus problema restructurării de posturi la profesorii titulari. Dacă e nevoie, un profesor poate preda la patru şcoli cu jumătate de normă şi să fie titular la cea la care are cele mai multe ore", spune Marcel Sultănescu, inspector şcolar în cadrul Inspectoratului din Buzău şi profesor de informatică în cadrul liceului teoretic "Alexandru Marghiloman".

"La inspectoratul şcolar, de exemplu, unii inspectori au rămas cu jumătate de normă şi cealaltă jumătate de normă a fost la o şcoală. În mod clar, prin noua lege a educaţiei vor mai exista şi alte restructurări, însă cred că se vor face abia după 1 septembrie", a adăugat Sultănescu.

În opinia lui Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale "Cartel Alfa", care are un milion de salariaţi membri (dintre care 400.000 sunt bugetari), statisticile legate de numărul de posturi pe care sunt încadraţi salariaţi, precum şi numărul de posturi vacante din fiecare instituţie ar trebui precizate într-o anexă de la bugetul fiecăreia.

"Restructurarea este falsă pentru că nu s-a făcut o analiză de cost a procesului. Nu se face o restructurare în sensul economisirii, ci se trec banii de la cheltuielile cu personalul la o altă structură contabilă. O parte din aceşti bugetari «concediaţi» lucrează pentru firme către care s-au externalizat serviciile instituţiilor de stat, iar alţii au fost angajaţi cu contracte de colaborare. Însă practica din mediul economic ne arată că, uneori, prin externalizare se pot majora costurile", a spus Hossu, care a adăugat că acest lucru se poate observa şi din evoluţia cheltuielilor bugetare. De altfel, deşi cheltuielile salariale bugetare au scăzut cu 8,5% în noiembrie 2010 faţă de perioada similară din 2009, cheltuielile totale din bugetul de stat au crescut cu 2,4% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor din execuţia bugetului general consolidat publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Minus 3.600 de posturi la Agricultură

Cu toate acestea, Hossu a admis că la Ministerul Agriculturii au existat şi concedieri de personal în urma procesului de restructurare.

De altfel, Ministerul Agriculturii a raportat cu peste 3.600 de posturi mai puţine faţă de 2009, având la finele lunii octombrie 7.511 posturi ocupate, faţă de cele peste 11.115 posturi finanţate de la bugetul de stat la finele lui 2009. În acest minister s-au făcut restructurările aferente numărului de posturi finanţate pentru acest an, de 7.566 de salariaţi.

"Restructurările au fost mai mult din disponibilizări de oameni decât eliminări de posturi vacante, care erau neglijabile. Nu am în faţă o situaţie certă cu privire la poziţiile restructurate, însă numai eu am semnat câteva zeci de decizii de concediere de când am venit în minister. Restructurarea va continua, nu ştiu încă până la ce număr face concedieri", a spus Valeriu Tabără, care este ministrul agriculturii din luna septembrie. Tabără a precizat că o mare parte din oameni au plecat din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), dar şi din direcţiile agricole şi mai urmează să se facă restructurări şi în cadrul Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) şi în cadrul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF).

Cu toate acestea, pe site-ul APIA, de exemplu, au fost postate câteva zeci de posturi vacante pe parcursul anului trecut, o mare parte fiind pentru ocuparea unor funcţii vacante. La centrul APIA din Alba, de exemplu, pe 30 decembrie 2010 a fost postat un anunţ de organizare a unui concurs pentru ocuparea postului de consilier principal în Câmpeni, post care este în prezent temporar vacant.

"Ce anunţă premierul nimeni nu poate verifica"

La finalul lui 2010, premierul Emil Boc a anunţat că, la finele lunii noiembrie, în instituţiile de stat existau 1,274 de milioane de bugetari, adică cu peste 100.000 de bugetari mai puţini decât anul trecut şi cu peste 123.000 mai puţini decât la sfârşitul lui 2008. Paradoxal însă, rata şomajului a scăzut exact în lunile în care statul a anunţat că s-au făcut cele mai multe concedieri. Şomajul a scăzut timp de opt luni consecutiv anul trecut, ajungând la o rată de 6,95% în luna noiembrie, aferentă unui număr de 633.000 de şomeri.

"Eu ştiam de 70.000 de posturi restructurate. Ceea ce anunţă premierul nimeni nu poate să verifice. Nu există o structură clară a numărului de salariaţi din fiecare instituţie. Aceste anunţuri de disponibilizare sunt parţial de faţadă pentru acordul cu FMI, iar parţial sunt ca să acopere unele măsuri anormale luate de Guvern. Numai în România se întâmplă ca o persoană care este salariată să fie asistată social", a mai spus Hossu.

Ministerul Turismului, cu peste 900 de angajaţi în plus faţă de 2009

Numărul de angajaţi aflaţi în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a crescut de peste două ori anul trecut faţă de 2009, ajungând la un efectiv de peste 1.570 de salariaţi în octombrie anul trecut, faţă de 661 de salariaţi aflaţi pe statele de plată ale acestui minister la finele lui 2010. Motivul?

"Au fost nişte modificări de ordin legislativ şi au fost comasate diverse instituţii care au trecut în subordinea MDRT, cum ar fi Inspectoratul de Stat în Construcţii. Era imposibil să se facă angajări pentru că acestea sunt sistate", au spus oficiali din minister care nu au dorit să fie citaţi. În 2009, la Ministerul Turismului erau bugetate numai 229 de posturi înainte de fuzionarea cu Ministerul Dezvoltării.

De altfel, patru hotărâri de guvern şi o ordonanţă de urgenţă au fost date anul trecut pentru restructurarea acestui minister. Astfel, 875 de oameni din Inspectoratul de Stat în Construcţii au trecut în subordinea MDRT, în timp ce alte aproape 160 de posturi au fost restructurate din rândul celor destinate funcţionarilor care lucrau în cadrul acestui minister, o parte din ei fiind consilieri pentru afaceri europene. La aceştia se mai adaugă şi o parte din cei 1.116 angajaţi din cadrul Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ şi Turism, care a intrat de anul trecut în subordinea Ministerului Economiei.

În bugetul pentru 2011, la Ministerul Turismului sunt prevăzute un număr de 1.606 salariaţi, în scădere cu aproape 290 de posturi faţă de 2010.

Angajaţii din acest minister sunt printre cei mai privilegiaţi bugetari, cu un salariu de bază mediu de peste 4.800 de lei, mai mult decât dublu faţă de salariul mediu brut obţinut de un funcţionar din administraţia publică, care este de 2.170 de lei.

Cum s-a făcut restructurarea?

În timp ce companiile private mari plătesc zeci de mii de euro pentru servicii de consultanţă în restrucurare pentru a-şi păstra în companie cei mai performanţi angajaţi, se pare că statul nu a folosit astfel de metode când a decis să facă disponibilizări.

"Nu am fost niciodată solicitaţi pentru a participa la o licitaţie privind oferirea de servicii de consultanţă în restructurare în sectorul public şi nici nu am auzit pe nimeni care să facă acest lucru. Totuşi, am remarcat că de două luni încoace primim mai multe CV-uri de la foşti funcţionari publici decât de obicei", spune Raluca Pârvu, senior consultant business development în firma de consultanţă BPI Group.

Cum circulă informaţiile la stat

Solicitarea ZF privind topul instituţiilor de stat care au făcut cele mai multe concedieri a fost făcută la finele lunii noiembrie şi s-a adresat iniţial Ministerului Muncii, de unde a fost redirecţionată către Secretariatul General al Guvernului.

Pentru că nu s-a primit niciun răspuns, solicitarea s-a adresat Guvernului şi Administraţiei Prezidenţiale, care au indicat că Ministerul de Finanţe deţine aceste date, iar Finanţele au spus că aceste date se găsesc la Institutul Naţional de Statistică. Paradoxal însă, INS citează ca sursă a datelor Ministerul de Finanţe. Încă nu se ştie de unde îşi iau datele preşedintele şi premierul atunci când anunţă numărul de bugetari.